Ilie Bolojan – E anormal să finanțezi o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează în domeniul pe care l-au absolvit

Într-un interviu acordat luni seară la Digi24, premierul Ilie Bolojan a încercat să mute discuția despre Educație dinspre „cât alocăm” către „cum folosim”, după un an în care măsurile fiscale și administrative au produs tensiuni în sistem. Mesajul central: bugetele nu pot crește substanțial „de la un an la altul”, iar obiectivul declarat pentru 2026 este „stabilizarea” prin prioritizarea calității și eficienței, nu doar prin suplimentarea de resurse.

„Resursele trebuie să se vadă în calitate”, nu doar în cheltuieli

Premierul a spus explicit că Educația nu poate rămâne „doar o zonă de cheltuieli” și a legat finanțarea de trei idei: calitatea profesorilor, adaptarea la realitatea economică și „trasabilitatea absolvenților”. Practic, Guvernul vrea să împingă sistemul spre indicatori de rezultat (de tip angajabilitate, potrivire cu domeniul studiat, performanță instituțională), cu efect direct asupra finanțării.

Cea mai clară țintă este învățământul superior: Bolojan a criticat finanțarea strict „per capita” și a propus un mecanism de bonusare în funcție de rezultate. Exemplul folosit de el – diferența dintre o facultate ai cărei absolvenți nu lucrează „niciunul” în domeniu și una unde „90%” lucrează în domeniu – sugerează o viitoare competiție bugetară între universități, alimentată de date privind parcursul absolvenților.

De remarcat însă: această abordare, deși intuitiv atractivă pentru public (banii urmează performanța), are implicații complicate. În multe domenii, traseul profesional nu este liniar, iar „lucratul în domeniu” e greu de definit și măsurat. În plus, există riscul ca instituțiile să fie stimulate să reducă specializările cu piață mai îngustă (dar social utile) și să „optimizeze” artificial indicatorii.

Norma didactică și comparația cu Germania: un punct de conflict

Bolojan a revenit și asupra temei celei mai sensibile din ultimul an: norma didactică. El a reafirmat că norma de 20 de ore introdusă prin măsurile din vara trecută ar fi „la nivel minim european” și a invocat din nou exemplul din Germania, unde ar fi 24 de ore.

Pe acest punct, Edupedu.ro contrazice modul în care este folosită comparația, arătând că datele europene și modelul german nu pot fi „decupate” simplist la un singur număr, pentru că structura normei și atribuțiile asociate diferă între sisteme.

Contextul politic: moțiune în Senat și presiunea sindicală

Declarațiile premierului vin pe fondul unui episod parlamentar care arată că Educația rămâne terenul cel mai inflamabil pentru guvernare: luni a fost dezbătută și supusă votului o moțiune simplă care l-a vizat, în calitate de ministru interimar al Educației. Opoziția a acuzat o „austeritate fără protecție” și o reformă „fără sprijin”.

În paralel, tema revenirii la norma anterioară (18 ore) continuă să fie cerută de sindicate, iar Bolojan a transmis că o astfel de revenire „nu este posibilă”, în actualele constrângeri bugetare și de personal.

Ce urmează, de fapt: stabilizare sau o nouă rundă de reformă „prin indicatori”

Din declarațiile premierului se conturează o direcție: după „corecția generală” de anul trecut, Guvernul ar vrea în 2026 o reformă mai puțin vizibilă public, dar potențial mai profundă administrativ – o mutare a finanțării spre criterii de performanță și eficiență.

Pentru preuniversitar, asta poate însemna presiune pe rezultatele măsurabile (evaluări, reducerea abandonului, calitatea predării) și pe utilizarea mai strictă a resurselor existente. Pentru universitar, poate însemna o reconfigurare a finanțării în jurul „randamentului” educației: dacă absolvenții se angajează și unde, cât de repede, cu ce relevanță față de specializare.

Miza politică e clară: dacă „stabilizarea” rămâne doar un slogan care maschează restricții și norme mai dure, conflictul social se amplifică. Dacă, în schimb, Guvernul reușește să lege credibil resursele de rezultate (fără să falsifice comparații și fără să pedepsească domeniile greu de cuantificat), poate câștiga argumentul că reforma nu e despre tăieri, ci despre eficiență și calitate.

Sursă foto – https://www.facebook.com/ilie.bolojan