Un articol publicat în cotidian francez Le Monde în data de 5 februarie 2026 a stârnit valuri de indignare în România, după ce a susținut că ia tradițională românească, imortalizată în picturile lui Henri Matisse, a fost transformată „într-un simbol naționalist de extrema dreaptă”. Textul semnat de corespondenta Marine Leduc, intitulat „The traditional blouse immortalized by Matisse becomes a political symbol in Romania”, afirmă că portul popular românesc este „apropriat politic” de curente ideologice radicale.

În replică, fostul premier Viorica Dăncilă a reacționat dur pe pagina sa de Facebook, acuzând Le Monde de denigrare și ofensă adusă identității naționale:

„Este ABSOLUT JIGNITOR ca o publicație de prestigiu precum Le Monde să prezinte ia, port tradițional românesc, într-un context politizat și denaturat […] Ia este un simbol sacru al identității noastre, nu un instrument de divizare”, a scris Dăncilă.

Ea subliniază că în satele românești oamenii continuă să poarte straie populare la biserică, la nuntă sau la sărbători, „nu pentru a transmite un mesaj politic, ci pentru a cinsti o moștenire pe care o iubesc”. Dăncilă solicită scuze publice din partea redacției Le Monde pentru ceea ce numește „o ofensă adusă poporului român”.

Un articol care atinge un nerv sensibil

Controversa reaprinde o dezbatere mai amplă despre semnificația simbolurilor naționale și riscul instrumentalizării lor, mai ales în contextul politic polarizat din Europa. Autoarea Le Monde afirmă că ia a devenit un „emblemă naționalistă”, folosită de grupări radicale pentru a promova o agendă ideologică, fără însă a cita exemple concrete sau nume de partide.

Această generalizare a fost receptată în România drept un atac nejustificat la adresa unei piese emblematice de patrimoniu cultural. Mai multe voci din spațiul public și academic au reacționat, acuzând o lipsă de documentare și o abordare superficială din partea jurnaliștilor francezi.

O piesă de patrimoniu, nu un manifest politic

Ia românească este recunoscută internațional nu doar pentru frumusețea ei, ci și pentru valoarea simbolică. Ea a inspirat artiști precum Henri Matisse („La blouse roumaine”, 1940), Yves Saint Laurent sau Jean Paul Gaultier. Dincolo de influența artistică, ia este purtată cu mândrie de români din toate regiunile țării, fiind adesea asociată cu sărbători religioase, zile naționale și festivaluri folclorice.

Transformarea acestui simbol într-un subiect de controversă ideologică externă pare să trădeze o ruptură între percepția occidentală și realitatea locală. În timp ce în Franța sau în alte capitale europene se discută despre „apropieri de extrema dreaptă”, în România portul popular rămâne, în esență, o expresie de dragoste pentru tradiție.

Sursă foto – lemonde.fr