Președintele Nicușor Dan a anunțat că începe luni, 22 decembrie, de la ora 10:00, o serie de discuții la Palatul Cotroceni cu magistrați care vor să vorbească public despre problemele din sistemul judiciar, în contextul sesizărilor primite în ultimele zile la Administrația Prezidențială. Șeful statului susține că o parte dintre cei care i-au scris se tem de repercusiuni și afirmă că au existat tentative deintimidare, inclusiv prin stabilirea unor ședințe în ziua întâlnirii, pentru a îngreuna participarea.

Potrivit președintelui, relativ puțini dintre magistrații care au transmis mesaje au acceptat să vină la o discuție asumată: aproximativ 20 în nume individual și aproximativ 20 în numele unor asociații profesionale. În aceste condiții, întâlnirea de luni este anunțată ca una publică pentru cei care doresc să transmită un mesaj la vedere, iar discuțiile confidențiale cu cei care nu vor expunere publică urmează să fie reprogramate.

Acuzații grave, dar încă neprobate, și promisiunea unor verificări

În declarațiile de duminică, Nicușor Dan a prezentat, în termeni generali, principalele teme care reies din sesizările primite: influența conducerilor instanțelor asupra carierei, promovărilor și repartizării unor funcții, posibile practici arbitrare privind delegările și detașările, precum și critici la adresa Inspecției Judiciare. Președintele a insistat că sunt „sesizări”, nu fapte stabilite, și că verificarea lor ar necesita probe și proceduri care pot dura.

În același timp, el a formulat cea mai dură acuzație în cheie de percepție: că ar exista un grup din interiorul sistemului care ar controla decizii de carieră și ar influența inclusiv promovări la instanța supremă, pe criterii de obediență, nu de profesionalism.

„Referendum” în interiorul corpului magistraților: miza anunțată de președinte

Pe fondul acestor semnale, Nicușor Dan a anunțat că intenționează să inițieze în luna ianuarie, după sărbători, un „referendum” în cadrul corpului magistraților, cu o singură întrebare: dacă CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Președintele a spus că, dacă majoritatea magistraților ar valida că CSM acționează în interes public, discuțiile ar continua „legislativ”. Dacă însă majoritatea ar spune că CSM nu reprezintă interesul public, atunci „CSM va pleca de urgență”.

Anunțul ridică imediat o problemă de natură juridică și instituțională: ce formă ar avea o asemenea consultare, cum s-ar organiza, cine ar stabili regulile și, mai ales, ce efecte ar produce, având în vedere că revocarea sau încetarea mandatului CSM este reglementată strict.

Reacția CSM: „nu există bază legală” și avertisment privind ingerința

Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat critic, printr-o poziție publică a Secției pentru judecători, susținând că un astfel de „referendum” nu este prevăzut de dispozițiile legale și avertizând că instituția nu va tolera ingerințe, directe sau indirecte, în activitatea autorității judecătorești. CSM invocă rolul său constituțional de garant al independenței justiției, ceea ce face ca orice mecanism de presiune politică sau de contestare „prin vot” al legitimității sale să fie tratat ca un risc pentru separația puterilor.

Context: tensiune publică după dezbateri despre „justiție capturată”

Inițiativa președintelui vine într-un moment de presiune publică ridicată asupra justiției, în urma unei investigații media care a generat reacții în sistem, dispute între vârful instituțiilor judiciare și magistrați critici, dar și mobilizare civică în stradă. În același timp, discuția despre funcționarea reală a mecanismelor interne – de la managementul instanțelor și până la carieră și răspundere disciplinară – s-a reaprins într-o formă rar întâlnită în ultimii ani.

Ce urmează

Întâlnirea de luni de la Cotroceni este primul test: dacă va scoate la lumină acuzații punctuale și asumate, președintele a spus că ar organiza și o reuniune în care persoanele vizate să își poată exprima apărarea, într-un cadru public. Separat, disputa majoră rămâne legată de „referendumul” anunțat pentru ianuarie: dacă este posibil legal, ce formă concretă ar avea și ce efect ar putea produce asupra unei instituții cu statut constituțional.

Dincolo de retorica politică, miza imediată este dublă: pe de o parte, credibilitatea acuzațiilor și capacitatea statului de a le verifica în mod profesionist; pe de altă parte, riscul ca tensiunea să se transforme într-un conflict deschis între Președinție și autoritatea judecătorească, cu efecte asupra stabilității instituționale și asupra încrederii publice în justiție.

Sursă foto – pixabay.com