Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat într-un interviu acordat publicației Transzilván din Transilvania că relațiile dintre România și Ungaria sunt „marcate de incertitudine”, dar această incertitudine ar reprezenta, în opinia sa, starea naturală a raporturilor dintre cele două națiuni. Declarațiile, încărcate de subtext istoric și politic, vin la doar câteva zile după vizita liderului de la Budapesta la Congresul UDMR de la Cluj, eveniment cu evidente accente electorale.

O „divergență pașnică” ca formă de echilibru

„Întrebarea esențială este dacă putem intra în divergență pașnică. Starea naturală nu este aceea că există pace — aceasta este mai degrabă o fază excepțională, nu vine de la sine”, a afirmat Orbán în interviu.

Liderul ungar a explicat că, din punctul său de vedere, relațiile dintre România și Ungaria nu pot fi judecate doar prin prisma unor momente de calm diplomatic, ci trebuie privite în logica istoriei lungi a rivalităților și reconcilierilor succesive. În opinia sa, tocmai această dinamică a incertitudinii ar fi specificul relațiilor bilaterale.

Totodată, premierul de la Budapesta a recunoscut că actualul guvern de la București manifestă „disponibilitate pentru cooperare”, o atitudine pe care a numit-o „din fericire, firească și necesară în actualul context regional”.

Context electoral și mesaj pentru maghiarii din Transilvania

Interviul survine la scurt timp după discursul rostit de Viktor Orbán la Congresul UDMR de la Cluj, unde a reiterat legătura strategică dintre Budapesta și comunitatea maghiară din Transilvania.

„În aprilie 2026, patria va avea nevoie de maghiarii din Transilvania. UDMR a dovedit că nu dimensiunea, ci voința conferă pondere unei comunități. Întrebarea nu este cât de mare este câinele, ci cât de mult vrea câinele să se lupte”, a spus Orbán, folosind o metaforă care a stârnit reacții mixte în mediul politic românesc.

El a subliniat că Uniunea Democrată Maghiară din România nu trebuie privită ca o „organizație minoritară”, ci ca un „factor de strategie națională” al întregii națiuni maghiare. În acest sens, premierul ungar a reafirmat ideea unei „comunități spirituale unice” care transcende granițele, un concept recurent în discursurile sale din ultimii ani.

„Stabilitate și respect reciproc în Bazinul Dunării”

Orbán a susținut că maghiarii din România și Ungaria împărtășesc un interes comun: stabilitatea și respectul reciproc între națiunile din regiunea Dunării. „Nu putem conta pe dimensiune, armată sau economie, ci doar pe realizări extraordinare care să ne confirme valoarea în fața lumii”, a afirmat el.

Declarația poate fi interpretată ca o reafirmare a conceptului de „politică a succesului maghiar”, pe care Viktor Orbán o promovează de mai bine de un deceniu — ideea că Ungaria trebuie să își consolideze influența regională prin performanță, coeziune și diplomație simbolică, nu prin forță.

Un echilibru fragil între istorie și prezent

Mesajul premierului ungar are, totuși, o dimensiune ambivalentă. Pe de o parte, Orbán sugerează o deschidere pragmatică față de București, recunoscând cooperarea actuală. Pe de altă parte, prin afirmația că „pacea e o fază excepțională”, el pare să normalizeze tensiunea și să transmită ideea că o competiție latentă între cele două state este inevitabilă.

Pentru România, aceste declarații ridică din nou întrebarea fundamentală a relației bilaterale: cât de sinceră este cooperarea ungară și cât de mult rămâne ea un instrument politic intern, destinat mobilizării electoratului maghiar înainte de alegerile din 2026.

În timp ce Budapesta mizează pe continuitate și simbolism, Bucureștiul privește cu precauție. Între „divergență pașnică” și „stabilitate strategică”, relațiile româno-ungare rămân, cum recunoaște chiar Viktor Orbán, „marcate de incertitudine” — dar poate tocmai în această incertitudine se află adevărata constantă a lor.

Sursă foto – pixabay.com