Israelul trăiește, din nou, un moment istoric – și totuși plin de tensiuni. La exact doi ani de la izbucnirea celui mai sângeros conflict din istoria recentă a regiunii, președintele american Donald Trump sosește luni dimineață la Tel Aviv, într-o vizită fulger de o zi, pentru a ține un discurs în fața Parlamentului israelian și a conduce un summit internațional în Egipt care ar trebui să marcheze, simbolic, „sfârșitul războiului din Gaza”.

Atmosfera este, însă, departe de triumfalism. În timp ce Knessetul se pregătește pentru o zi fără precedent, armata israeliană (IDF) finalizează retragerea trupelor din enclavă, iar acordul de încetare a focului cu Hamas intră într-o etapă critică — cea a schimbului de ostatici și prizonieri.

Un moment cu miză simbolică uriașă

Trump, devenit din nou președinte al Statelor Unite într-un context geopolitic radical schimbat, pare dornic să își reconstruiască moștenirea diplomatică în Orientul Mijlociu. Acordul de pace intermediat de Washington, alături de Egipt, Qatar și Turcia, este prezentat ca începutul unei „noi ere a stabilității”, după cum a declarat președintele israelian Isaac Herzog.

Herzog a anunțat și intenția de a-i oferi lui Trump cea mai înaltă distincție civilă a statului Israel, pentru „eforturile sale de repatriere a ostaticilor” și pentru contribuția la „punerea bazelor unei noi ere a cooperării regionale”. Este un gest de recunoștință, dar și de validare simbolică a unei administrații care a mizat constant pe acorduri bilaterale și pe diplomația personalizată — de la Acordurile Abraham la recentele negocieri israeliano-palestiniene.

Pentru Trump, momentul este unul dublu: o reafirmare a rolului Americii în Orientul Mijlociu și o demonstrație de forță politică internă.

Gaza, între armistițiu și prăpastie

Retragerea israeliană din Gaza, însoțită de bombardamente sporadice, arată cât de fragilă este pacea. Deși IDF și Hamas par să respecte termenii acordului, în teren persistă neîncrederea, iar semnele unei reconstrucții reale sunt departe.

Începând de luni dimineață, Hamas ar urma să elibereze 20 de ostatici israelieni, majoritatea răpiți în atacul din 7 octombrie 2023, în schimbul a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni. Printre cei eliberați se află civili, soldați și membri ai kibbutzurilor de la granița cu Gaza. Lista include și transferul cadavrelor a peste douăzeci de ostatici confirmați decedați, ceea ce adaugă o dimensiune dureroasă unui proces pe cât de necesar, pe atât de controversat.

Organizațiile internaționale salută armistițiul, dar avertizează asupra „riscului de iluzie a păcii”: enclava Gaza este distrusă, infrastructura sanitară aproape inexistentă, iar peste 67.000 de palestinieni au murit în război. Chiar dacă luptele s-au oprit, trauma colectivă și ura reciprocă rămân adânci.

Un discurs într-un Knesset divizat

Trump va deveni al patrulea președinte american din istorie care vorbește în fața Parlamentului israelian. Predecesorii săi — Jimmy Carter, Bill Clinton și George W. Bush — au venit în Israel în momente cheie de speranță și reconstrucție diplomatică.

Discursul de luni va fi însă pronunțat într-un climat intern exploziv. Premierul Benjamin Netanyahu, aflat sub presiune internă și externă, este acuzat că a prelungit deliberat conflictul pentru a-și menține coaliția de extremă dreapta la putere. Familiile ostaticilor și opoziția l-au huiduit la ultimele apariții publice, în timp ce numele lui Trump a fost întâmpinat cu aplauze.

Netanyahu, vizat de un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale pentru crime de război, rămâne totuși figura indispensabilă în arhitectura de securitate a Israelului. Într-o declarație televizată, acesta a spus: „Mâine este începutul unei noi căi — o cale a construirii, a vindecării și, sper, a unirii inimilor.”

„Miracolul Gaza” și limitele unui plan

Trump a vorbit cu optimism despre viitorul regiunii: „Gaza va fi un miracol în următoarele decenii.” În viziunea sa, reconstrucția va fi coordonată de un „Consiliu al Păcii”, un organism internațional condus chiar de el, cu posibila implicare a lui Tony Blair. Planul, care ar avea 20 de puncte, prevede refacerea infrastructurii, garantarea securității și un model de guvernare civilă susținut de mai multe state arabe.

Dar entuziasmul lui Trump contrastează cu scepticismul diplomaților și analiștilor. Nimeni nu știe cum va fi guvernată Gaza după retragerea completă a Israelului, ce se va întâmpla cu Hamas — care refuză dezarmarea — și cum va fi evitat un nou vid de putere.

„Este o pace politică, nu neapărat o pace socială”, comentează surse israeliene citate de Reuters. „Atât timp cât nu există reconciliere reală între israelieni și palestinieni, orice plan are termen limitat.”

Un final de război, dar nu și al conflictului

Vizita lui Donald Trump este, fără îndoială, un moment de cotitură. Nu doar pentru Israel, ci pentru întreaga regiune. Dacă summitul de la Sharm el-Sheikh va produce un document oficial de încetare a războiului, lumea va asista la o premieră: prima pace durabilă negociată după ani de distrugeri și represalii.

Dar între semnătură și realitate e un drum lung. Gaza rămâne o rană deschisă, Israelul o societate divizată, iar Orientul Mijlociu — un labirint al echilibrelor fragile.

Trump mizează pe simboluri: discursul în Knesset, medalia israeliană, summitul păcii. Istoria, însă, nu se scrie doar cu gesturi spectaculoase, ci și cu consecvență. Iar aceasta va fi testul adevărat al „noii ere” pe care o promite Washingtonul.

Sursă foto – pixabay.com