Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a reimpus, în noaptea de sâmbătă spre duminică, sancțiunile internaționale împotriva Iranului, după ce ultimele negocieri privind dosarul nuclear au eșuat. Măsurile – suspendate în 2015 prin Acordul de la Viena (JCPoA) – vizează tranzacțiile legate de programul nuclear și de rachete balistice al Teheranului și ar putea afecta sever o economie deja fragilizată de inflație și de restricțiile financiare americane.

Mecanismul de „revenire automată” („snapback”) a fost declanșat la sfârșitul lunii august de către Regatul Unit, Franța și Germania (așa-numitul grup E3), după ce Iranul a refuzat să accepte limitări suplimentare asupra îmbogățirii uraniului. Propunerea Statelor Unite, prin care Teheranul ar fi trebuit să predea întregul stoc de uraniu îmbogățit în schimbul unei scurte amânări a sancțiunilor, a fost respinsă de președintele Masoud Pezeshkian, care a calificat-o drept „inacceptabilă”.

Ce prevăd sancțiunile reimpuse

Pachetul adoptat include:

  • Embargo total asupra armamentului convențional – interzicerea oricărei vânzări sau transfer de arme către Iran;

  • Blocarea activelor internaționale ale entităților și persoanelor implicate în programele nuclear și balistic;

  • Restricții bancare și financiare – statele membre ONU trebuie să limiteze furnizarea de servicii și finanțări care ar putea sprijini dezvoltarea de tehnologii nucleare și de rachete;

  • Interdicții de călătorie pentru oficiali și persoane asociate programului nuclear iranian;

  • Blocarea comerțului cu echipamente, piese și tehnologii destinate sectorului nuclear sau balistic.

Uniunea Europeană urmează să transpună în dreptul comunitar noile măsuri și să adopte sancțiuni suplimentare pentru a sprijini implementarea deciziilor ONU.

Reacții internaționale divergente

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a cerut statelor membre ONU să aplice „imediat” sancțiunile pentru a „pune presiune pe liderii Iranului să facă ceea ce este corect pentru națiunea lor și pentru siguranța lumii”. Miniștrii de externe ai Marii Britanii, Franței și Germaniei au transmis că rămân deschiși unei „noi soluții diplomatice” și au îndemnat Teheranul să evite acțiunile escalatorii.

În schimb, Rusia și China au criticat decizia. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că „Occidentul sabotează căutarea de soluții constructive în Consiliul de Securitate și recurge la presiune și șantaj”. Moscova a anunțat că nu va aplica măsurile, iar Beijingul și-a exprimat rezerve privind legalitatea procedurii de „snapback”.

Impact economic deja vizibil

Pe piața neagră din Teheran, dolarul s-a tranzacționat sâmbătă la 1,12 milioane de riali, un record istoric, potrivit site-urilor iraniene de monitorizare a cursului valutar. Locuitorii se plâng deja de scumpiri accelerate. „Situația era deja foarte dificilă, dar acum va fi și mai rea”, a declarat pentru AFP un inginer iranian de 50 de ani.

Experții de la International Crisis Group apreciază că Iranul s-a obișnuit cu sancțiunile americane, dar revenirea celor ONU complică perspectivele economice: „Nu va fi ușor de inversat acest mecanism, iar costurile suplimentare pentru transport, comerț și finanțare pot adânci criza economică”, arată organizația.

Context: un deceniu de tensiuni

Sancțiunile internaționale impuse Iranului au fost ridicate parțial în 2015, când regimul de la Teheran a acceptat restricții stricte asupra programului nuclear în schimbul unor relaxări economice. Decizia președintelui american Donald Trump, în 2018, de a retrage SUA din acord și de a reintroduce sancțiuni unilaterale a slăbit însă cadrul diplomatic. În acest an, negocierile indirecte dintre Washington și Teheran, mediate de Oman, au eșuat în iunie, înainte ca Israelul și SUA să lovească instalații nucleare iraniene.

Teheranul a reacționat la noua decizie prin rechemarea ambasadorilor din Germania, Franța și Regatul Unit. Oficialii iranieni susțin că țara nu urmărește obținerea armelor nucleare și acuză Occidentul de „presiune și șantaj economic”.

Sursă foto – pixabay.com