În ultimele zile, conflictul din Gaza a reverberat în Europa și în lumea occidentală nu doar prin imagini de pe front, ci și printr-o succesiune de evenimente cu ecouri majore pe plan politic și social.

Berlinul a fost scena unui protest masiv: circa 50.000 de persoane au manifestat sâmbătă cerând oprirea „genocidului împotriva palestinienilor”, conform relatărilor EFE și Agerpres. A fost una dintre cele mai ample demonstrații din Germania de la începutul ofensivei israeliene împotriva Hamas. Mulțimea, mobilizată de organizații ale societății civile, a transformat manifestația într-un marș care s-a încheiat la Monumentul Victoriei din Tiergarten. Mesajul central: Germania trebuie să abandoneze cooperarea militară cu Israelul și să acționeze pentru un armistițiu imediat, permițând intrarea ajutoarelor umanitare.

Acest val de proteste se suprapune cu o situație umanitară recunoscută oficial de ONU ca fiind „catastrofală”, cu o jumătate de milion de palestinieni în foamete acută. În paralel, pe mare, se joacă un alt episod al presiunii civice: Global Sumud Flotilla, considerată de activiști „cea mai mare misiune umanitară din istorie”.

Flotila reunește peste 500 de participanți din 44 de țări și aproape 50 de ambarcațiuni, pornite din porturi europene pentru a forța blocada navală impusă de Israel asupra Gazei. Printre cei implicați se află figuri sonore – Greta Thunberg, actorul Liam Cunningham, fosta primăriță a Barcelonei Ada Colau –, dar și parlamentari italieni, francezi, spanioli sau de la Verzii europeni. Sprijinul public este vizibil: doar din Italia s-au strâns peste 435.000 de euro prin crowdfunding, iar la nivel internațional suma a depășit 3 milioane de euro.

Pentru guvernul italian, situația este delicată. Ministrul de externe Antonio Tajani a încercat fără succes să convingă activiștii să renunțe, avertizând asupra riscului ca Israelul să considere prezența lor drept o provocare cu potențiale consecințe violente. Tel Aviv acuză direct flotila de legături cu Hamas, invocând nume de activiști catalogați ca apropiați ai mișcării. Organizațiile implicate resping însă categoric acuzațiile și spun că misiunea lor este exclusiv umanitară și simbolică.

În plan politic, reacțiile sunt împărțite. O parte a stângii europene – de la Elly Schlein la artiști precum Alessandro Gassman sau Subsonica – susține inițiativa, în timp ce guvernele naționale ezită între solidaritatea cu Israelul și presiunea publică tot mai puternică.

Izolarea internațională a premierului Benjamin Netanyahu a fost vizibilă și pe scena ONU. La Adunarea Generală, peste 100 de diplomați din 50 de state au părăsit sala în timpul discursului său, lăsând imagini cu rânduri de scaune goale difuzate la televiziuni din întreaga lume. Au ieșit nu doar țările arabe și africane, ci și Arabia Saudită, Brazilia, Turcia sau state asiatice. Europa a fost divizată: Spania a boicotat, Italia a rămas.

Netanyahu a reacționat agresiv, acuzând liderii europeni de „slăbiciune” și reafirmând alianța exclusivă cu Statele Unite și cu Donald Trump. Dar reacția sălii – fluierături, aplauze ironice, plecarea masivă a delegaților – a arătat cât de redus este spațiul de manevră diplomatic al Israelului, în timp ce acuzațiile de genocid câștigă teren pe agenda internațională.

Analiza generală: avem trei planuri care se intersectează – presiunea socială în capitalele europene, unde protestele ating zeci de mii de participanți; activismul transnațional prin flotila care se îndreaptă spre Gaza, testând limitele blocadei navale; și izolarea diplomatică a Israelului la ONU, unde imaginea de stat asediat de critici este mai puternică decât oricând.

Germania, Italia și alte state europene se regăsesc prinse între o societate civilă mobilizată și un parteneriat strategic cu Israelul și SUA. Dacă în 2010, flotilele spre Gaza erau percepute ca inițiative marginale, astăzi ele devin catalizatori ai unui front civic global, în timp ce izolarea diplomatică a lui Netanyahu marchează o schimbare de percepție: din aliat indispensabil, Israelul riscă să devină un partener incomod pe scena internațională.

Sursă foto – pixabay.com