Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri, într-o conferință de presă, cel mai dur pachet de măsuri fiscale din ultimul deceniu, justificând intervenția prin urgența de a corecta un deficit bugetar record și de a evita colapsul economic. România, a spus acesta, trăiește cu 30% peste posibilități și riscă să fie retrogradată financiar și să piardă accesul la fonduri europene. Pentru a opri prăbușirea, Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pentru un set de măsuri ce vor intra în vigoare de la 1 august.

Pachetul anunțat aduce o dublă lovitură: creșterea TVA-ului și tăieri de cheltuieli. Cota standard a TVA va crește de la 19% la 21%, iar cota redusă urcă de la 9% la 11%, inclusiv pentru alimente, medicamente și utilități. Accizele pe alcool, tutun și carburanți cresc cu 10%, iar pentru transportatori se pregătește o schemă de compensare. Pensiile mai mari de 3.000 de lei vor fi taxate cu 10% pentru partea care depășește acest prag, iar contribuțiile de sănătate vor fi extinse pentru a reduce decalajul uriaș dintre cei peste 16 milioane de beneficiari și doar 6 milioane de contributori activi.

Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, în timp ce băncile vor plăti o suprataxă de 4% din cifra de afaceri, dublu față de cât plăteau până acum. Jocurile de noroc sunt și ele vizate printr-un val de majorări fiscale: autorizațiile, taxele pe viciu și impozitele pe câștiguri vor aduce, potrivit guvernului, cu 30% mai mulți bani la buget.

Premierul a anunțat că pensiile și salariile bugetarilor vor fi înghețate în 2026. De asemenea, în educație, normele didactice vor fi crescute cu două ore săptămânal, ceea ce va reduce semnificativ plata orelor suplimentare. Bursele elevilor vor fi restructurate radical: cele de merit vor fi acordate în număr limitat, iar cele sociale vor fi păstrate, dar pe criterii stricte.

Justificând duritatea măsurilor, Bolojan a vorbit despre riscul unui colaps similar cu cel al Greciei și despre necesitatea de a recâștiga încrederea investitorilor și a piețelor internaționale. „Dacă o familie ar cheltui cu 30% mai mult decât câștigă, ar rezista puțin. România cheltuie cu 32 de lei mai mult la fiecare 100 încasați. Nu putem merge mai departe așa”, a spus premierul.

Întrebat de ce aceste măsuri, care lovesc în populație, sunt adoptate înaintea celor care vizează privilegiile politice, sinecurile și pensiile speciale, Bolojan a răspuns că urgența bugetară impune acțiuni rapide. Al doilea pachet, care va veni până la finalul lunii iulie, va viza aceste aspecte: pensiile speciale, subvențiile pentru partide, salariile și sporurile din agențiile autofinanțate, precum și reorganizarea companiilor de stat.

În ceea ce privește reacția sindicatelor, Bolojan a afirmat că „nu există motive reale de grevă în sănătate”, cu excepția personalului TESA, și că e dispus la dialog, dar nu la anularea măsurilor. Premierul a mai spus că va sprijini reducerea subvențiilor pentru partide și limitarea indemnizațiilor pentru consiliile de administrație, promițând că în perioada următoare va cere tuturor ministerelor și instituțiilor publice să facă ordine în propriile bugete.

Asumarea răspunderii guvernamentale va permite adoptarea rapidă a acestor măsuri, evitând blocajul parlamentar. O eventuală moțiune de cenzură poate fi depusă, dar dacă nu trece, legea se consideră adoptată automat. Guvernul dorește ca pachetul să fie în vigoare până la reuniunea ECOFIN din 8 iulie, unde România va trebui să dea explicații pentru situația fiscală.

Conferința de presă a fost marcată de întrebări despre echitate, despre tăierile de la investiții, despre numărul crescut de funcționari locali și despre lipsa unor măsuri clare de combatere a evaziunii fiscale. Bolojan a promis că al doilea și al treilea val de măsuri vor acoperi aceste zone, dar că „nu putem corecta în câteva săptămâni ce s-a stricat în ani de zile”.

Tonul general a fost unul ferm și tehnocratic. Premierul a recunoscut că măsurile sunt dureroase, dar a insistat că ele sunt necesare și temporare. „Nu există reforme fără costuri. Fără acest pachet, România ar risca recesiune, colaps investițional și imposibilitatea plății salariilor și pensiilor. Avem de ales între rău și mai rău. Eu aleg răul care poate stabiliza România.”

Sursa foto – pixabay.com