Curtea Constituțională a României (CCR) ia în calcul acordarea unor indemnizații de aproximativ 180.000 de lei fiecăruia dintre cei trei judecători care își încheie mandatul în luna iulie – Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga – în ciuda interdicției impuse de Guvern pentru astfel de plăți în 2025, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media.

Discuția privind aceste plăți are loc marți, într-un context de austeritate bugetară generalizată, în care Executivul condus de Ilie Bolojan încearcă să reducă deficitul bugetar record moștenit de la Guvernul Ciolacu. Prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 – cunoscută drept „ordonanța trenuleț” – toate instituțiile publice au fost obligate să oprească plățile de tip ajutor sau indemnizație la ieșirea din sistem.

Totuși, CCR ar putea evita restricțiile, susținând că sumele respective nu se încadrează în definițiile vizate de OUG. Potrivit articolului 71, alineatul 5 din Legea de funcționare a CCR, judecătorii beneficiază la final de mandat de o indemnizație echivalentă cu șase salarii nete.

„OUG trenuleț nu face trimitere specifică la sumele primite de judecătorii CCR care își termină mandatul. Acești bani nu reprezintă nici ajutor, nici indemnizație în sensul interdicției. Nu e ilegal să își primească banii, dar e imoral”, a explicat un jurist pentru G4Media.

Fără bani prevăzuți în buget, dar cu ocolire prin artificii contabile

Deși din punct de vedere legal plata ar fi posibilă, CCR nu are fondurile alocate în bugetul pe 2025 pentru aceste sume. Surse din instituție susțin că soluția aflată în discuție este realocarea fondurilor din alte capitole bugetare, în special de la bugetul de investiții.

Practica ar ridica însă serioase semne de întrebare cu privire la prioritizarea cheltuielilor publice într-un moment în care întreg aparatul bugetar este supus unui regim sever de economii.

CCR, din nou în centrul controverselor

Nu este prima dată în acest an când Curtea Constituțională stârnește critici publice legate de buget. În ianuarie, deputatul USR Claudiu Năsui a atras atenția că bugetul instituției includea 700.000 de lei pentru medicamente, o sumă considerată exorbitantă și suspectă în lipsa unei justificări clare. Ulterior, Parlamentul a adoptat un amendament de tăiere a acestor fonduri.

O problemă de moralitate publică

Chiar dacă legalitatea plății celor 180.000 lei poate fi susținută formal, într-un climat de tensiune socială și sacrificii impuse profesorilor, medicilor sau altor bugetari, gestul CCR riscă să fie perceput ca o sfidare a interesului public.

În paralel, sindicatele din Educație, Sănătate și Administrație Locală cer respectarea echității în tratamentul bugetar, iar Guvernul Bolojan promite transparență și responsabilitate fiscală în toate domeniile. Posibila derogare de la austeritate pentru magistrați cu venituri de peste 30.000 lei lunar ar putea alimenta și mai mult neîncrederea publicului față de clasa instituțională.

Sursa foto – pixabay.com