Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat luni seară, în cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN, că și-a depus demisia la dispoziția premierului Ilie Bolojan, în semn de protest față de posibilele măsuri de austeritate care ar putea afecta sistemul de educație și cercetare. Într-un context marcat de presiuni bugetare la nivel guvernamental, ministrul a tras o linie clară: nu acceptă concedieri și nici tăieri de salarii în domeniul pe care îl conduce.
„Premierul ştie că are demisia mea pe masă. Am fost foarte clar: pe termen scurt, din educaţie şi cercetare nu dăm oameni afară. În alte domenii se discută despre disponibilizări, dar nu şi la noi. Nu tăiem salariile. Nu am vorbit de venituri totale, ci strict de salarii”, a afirmat Daniel David.
Ministrul a pledat pentru o abordare echilibrată, care să combine responsabilitatea financiară cu protejarea resursei umane din educație. Potrivit acestuia, orice reformă trebuie să respecte două principii esențiale: raționalitatea – alinierea la practicile europene – și decența – adică ce își poate permite România în prezent.
Fără reforme pe spinarea profesorilor
Declarația sa vine pe fondul discuțiilor privind o eventuală reformă bugetară care ar include reduceri de personal și scăderi de cheltuieli salariale în sectoarele bugetare. Daniel David a subliniat că nu va accepta ca educația să fie afectată de măsuri contabile luate în grabă.
„Analiza tehnico-financiară a scos în evidenţă anomalii în sistem. Am spus că le putem corecta, dar în limitele celor două principii: raționalitate și decență. Nu putem distruge ce avem pentru că riscăm să rămânem fără resursă umană calificată”, a avertizat ministrul.
Salariul profesorului debutant – punct de plecare în noua lege a salarizării
În ceea ce privește planurile pe termen mediu, ministrul propune ca noua lege a salarizării unitare să plece de la ideea că un profesor debutant trebuie să primească cel puțin salariul mediu brut pe economie.
Pe termen lung, Daniel David a reamintit angajamentele politice asumate în fața sa: alocarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare până în 2030.
„În 2030 nu mai prorogăm aceste ținte. Ne apropiem treptat și le implementăm. Am nevoie ca toată lumea – elevi, studenți, profesori – să fie parte din acest efort. Știu că e greu, dar putem construi mecanisme corecte”, a declarat David.
Tensiuni în coaliție
Declarațiile ministrului Educației sunt semnalul cel mai clar de până acum că există tensiuni în interiorul Guvernului condus de Ilie Bolojan. Într-o perioadă în care austeritatea este tema dominantă a agendei publice, vocea lui Daniel David aduce în discuție limitele reformei, atunci când aceasta riscă să afecteze fundamentul oricărei societăți: educația.
Rămâne de văzut dacă premierul va accepta condițiile impuse de ministru sau dacă această confruntare va duce la prima demisie din actualul executiv.
Sursa foto – pixabay.com