Autor – Cristian Roșu
2024 este un an istoric, peste patru miliarde de oameni – mai mult de jumătate din populația lumii, din peste 60 de state și teritorii – vor merge la urne pentru diferite tipuri de alegeri.
Vor avea loc alegeri în: India, Uniunea Europeană, SUA, Indonesia, Pakistan, Bangladesh, Rusia, Mexic, Iran, Marea Britanie, Africa de Sud, Coreea de Sud, Algeria, Ucraina, Uzbekistan, Ghana, Mozambique, Madagascar, Venezuela, Coreea de Nord, Taiwan, Syria, Mali Sri lanka, România, Chad, Senegal, Cambodia, Rwanda, Tunisia, Belgia, Republica Dominicană, Iordania, Sudanul de Sud, Cehia, Azerbaijan, Portugalia, Belarus, Togo, Austria, El Salvador, Slovacia, Finlanda, Mauritania, Panama, Croatia, Georgia, Mongolia, Uruguay, Moldova, Lituania, Botswana, Namibia, Guinea Bissau, Macedonia de Nord, Mauritius, Comoros, Bhutan, Insulele Solomon, Maldive, Islanda, Kribati, San Marino, Palau și Tuvalu.
Cetățenii din statele de mai sus se vor prezenta la urne, dintre aceștia unii vor putea să aleagă în mod real, pe când alții vor face doar act de prezență. Dacă în Uniunea Europeană, SUA, Marea Britanie sau Coreea de Sud sunt de așteptat campanii electorale spectaculoase, în state precum Rusia, Belarus, Coreea de Nord sau Iran rezultatele sunt clare încă de pe acum.
Miza competițiilor electorale din acest an este enormă, nu doar pentru țările care se vor prezenta la urne, ci pentru întreaga lume. Alegerile acestea vor fi un test al rezistenței democrației globale. Ele vor determina nu doar următorii patru sau cinci ani ci următoarele decenii. Vor modela Uniunea Europeană, SUA, politica NATO în Europa de Est și Asia dar și relațiile din Orientul Mijlociu.
Probleme globale
Se spune că toată politica este locală, că totul se întâmplă, de fapt la nivel micro, dar există și tendințe globale puternice care influențează masele și în cel mai îndepărtat colț al planetei. Două dintre cele mai importante teme globale sunt migrația și insecuritatea.
Migrația este o problemă controversată în multe țări, inclusiv în Statele Unite, Europa și Marea Britanie. Există o preocupare crescândă cu privire la impactul migrației asupra economiei, culturii și identității naționale.
Insecuritatea este un alt factor major care influențează politica globală. Războiul din Ucraina a accentuat sentimentul de insecuritate în Occident, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al securității granițelor. Conflictul deschis din Fâșia Gaza și mișcările atât politice cât și militare din zona Taiwanului contribuie și ele la un sentiment de insecuritate global.
Aceste tendințe globale se regăsesc pe agenda fiecărui stat în care avem anul acesta alegeri, chiar dacă în moduri complet diferite. De exemplu, în Statele Unite, migrația ilegală este adesea văzută ca o amenințare la adresa identității americane. În Europa, migrația este văzută ca o problemă de securitate și de integrare. În Marea Britanie, migrația este văzută ca o problemă de control al frontierelor.
Aceste tendințe globale au un impact semnificativ asupra politicii. Ele pot influența rezultatele alegerilor, politicile guvernamentale și chiar relațiile dintre state.
Alegerile care influențează alte alegeri
De departe cele mai importante alegeri din acest an sunt cele prezidențiale din Statele Unite. Vorbim de statul cu cea mai puternică economie și cea mai puternică armată, este evident că rezultatul acestora vor influența considerabil cursul politicii externe mondiale în următorii ani.
Taberele sunt deja aliniate în poziții de atac și pare că la Washington a trecut vremea discuțiilor. Nimeni nu mai vede greșeli în tabăra lui, doar ceilalți sunt vinovați. Dacă republicanii spun că Biden e senil și că distruge spiritul american, democrații susțin că Trump e singurul candidat dintr-un stat de drept care amenință direct și concret democrația cu ajutorul buletinului de vot.
În Rusia lucrurile sunt mai simple, în martie, lumea va afla că poporul rus, în înțelepciunea lui proverbială, l-a mai ales odată președinte pe Vladimir Vladimirovich. Putin este sigur de victorie deoarece toți oponenții săi credibili au fost eliminați iar singura lui opoziție reală este făcută de văduvele și mamele soldaților morți în Ucraina.
Uniunea Europeană va avea alegeri în Iunie iar temele majore de la nivel global dau tonul discuției și în acest caz. Migrația și securitatea domină agenda, fie că vorbim despre securitate financiară sau securitatea granițelor. Valul conservator a crescut puternic în statele europene (chiar dacă PIS a pierdut în Polonia) și acest lucru începe să se vadă atât în războiul din Ucraina cât și în relațiile cu China.
Rezultatul acestor alegeri va avea un impact puternic asupra direcției Uniunii Europene. Partidele de dreapta și extremă dreapta din statele UE au poziții laxe față de Rusia și promovează deschiderea către China.
Acest scrutin european va fi un nou test pentru coeziunea Uniunii Europene. Creșterea populismului și a euroscepticismului ar putea duce la o fragmentare a Uniunii Europene și la o diminuare a influenței sale pe scena globală.
Mai multe alegeri, mai multă manipulare, mai puțină democrație
Competiția electorală a ajuns un război al manipulării purtat nu doar de părțile implicate direct în lupta pentru voturi ci și de entități străine care doresc să influențeze procesul democratic.
Într-o notă a Departamentului de Stat al SUA trimisă la peste 100 de ambasade în octombrie 2023 este semnalat că Moscova încearcă „să semene instabilitate” în democrațiile din străinătate prin caracterizarea alegerilor ca fiind disfuncționale, nedrepte și promovând ideea că guvernele sunt ilegitime.
Un studiu al Centrului de analiză a amenințărilor al Microsoft, publicat în noiembrie anul trecut, prezice că, în 2024, Rusia, Iranul și China vor interveni probabil în alegerile din întreaga lume, inclusiv în SUA, folosind „meme-uri, gif-uri, podcast-uri, clipuri video și influenceri” pe rețelele de socializare pentru a propaga dezinformarea.
„Pentru Rusia, Iran și China, următorul președinte al SUA va defini direcția conflictului – dacă ar putea avea loc războaie sau dacă ar prevala pacea”, au scris autorii studiului.
Anul cu cea mai mare încărcătură democratică din istorie pare totuși să nu fie o sărbătoare a democrației. Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală, cu sediul în Suedia, în raportul său 2023, a descris anul 2022 ca fiind „al șaselea an consecutiv în care mai multe țări au înregistrat scăderi nete în procesele democratice decât îmbunătățiri nete„. La cum a arătat 2023 putem spune că trendul s-a păstrat iar în anul curent nu se întrevăd îmbunătățiri. Practic, anul cu cele mai multe alegeri din istorie reprezintă anul cu numărul opt în care democrația mondială se degradează.
În România urmează un an electoral plin iar datoria noastră este să nu ne lăsăm manipulați, să votăm conform conștiinței și să ne informăm din surse multiple și de încredere (o sursă de încredere este cea care a prezentat în mod constant informații adevărate).
Articolul a fost publicat în premieră pe blogurile Adevărul
Sursă foto – India Today