Klaus Iohannis – Noul Bacalaureat va fi bazat pe competențe și rămâne obligatoriu pentru studiile universitare. Colegiile terțiare, fără BAC, vor putea funcționa în universități și vor forma tehnicieni

Structura sistemului de învățământ rămâne predominant aceeași, păstrăm clasa pregătitoare și gimnaziul, iar schimbări apar la tranzițiile dintre etapele educaționale, a declarat președintele Klaus Iohannis la finalul celei de-a treia zile de întâlniri pentru finalizarea proiectului România Educată. Iohannis a spus că va fi un Bacalaureat bazat pe competențe, nu cum este acum.

Iohannis a anunțat că săptămâna viitoare „Guvernul României își va asuma prin memorandum țintele și obiectivele României Educate, urmând să stabilească un plan clar de acțiune cu responsabil și termene pentru implementare”.

Despre transformarea în lege a proiectului, președintele a spus că „în cel mai scurt timp se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care se permite implementarea proiectului”.

Schimbările majore marcate de președinte, aduse de România Educată:

  • Creșterea autonomiei școlilor în care exista „capacitate administrativă”
  • Admitere la liceele care doresc, pe lângă Evaluarea Națională
  • Nouă structură a liceului
  • Un nou Bacalaureat, bazat pe competențe
  • Transferul elevilor de la un profil/tip de liceu la altul
  • Colegii terțiare non-universitare, care pot funcționa în universități și care vor forma tehnicieni cu calificare de nivel 5 (postliceal)

Cele mai importante declarații ale președintelui Klaus Iohannis:

Am avut în ultimele trei zile, la Palatul Cotroceni, ultima serie de consultări pentru finalizarea proiectului România educată și trecerea la faza de implementare.

Vorbim despre un proiect care se bazează pe cea mai amplă consultare Națională în domeniul educației din perioada postdecembristă.

Numai puțin de 10.000 de persoane și peste 150 de organizații și instituții fiind direct implicate. În urma discuțiilor din aceste zile au reieșit o serie de lucruri importante.

În primul rând Coaliția de guvernare și-a exprimat susținerea pentru proiect și chiar săptămâna viitoare Guvernul României își va asuma prin memorandum țintele și obiectivele România educată, urmând să stabilească un plan clar de acțiune cu responsabil și termene pentru implementare.

De aceea, am insistat să fie asigurată finanțarea necesară pentru o parte dintre prioritățile și reformele proiectului, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer, de exemplu, la:

  • reducerea abandonului școlar prin sprijinirea peste 2.500 de unități de învățământ preuniversitar,
  • dotarea a 10.000 de laboratoare și cabinete școlare,
  • mobilarea a 75.000 de săli de clasă,
  • construirea 140 de creșe și
  • servicii complementare de educație timpurie
  • realizarea a 10 centre de învățământ dual,
  • dezvoltarea unei rețele de școli verzi și
  • formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea online.

Astfel, proiectul România Educată are un sprijin financiar important, istoric aș spune, în valoare de 3,6 miliarde de euro. Suplimentar, prin alte fonduri europene, vom finanța cu 400 de milioane de euro renovarea unităților de învățământ preuniversitar de stat pentru garantarea siguranței și a securității copiilor și dascălilor în școli.

Pe scurt, despre structura sistemului de învățământ, care rămâne preponderentă aceeași: dezvoltăm educația timpurie, menținem clasa pregătitoare și gimnaziul de la clasa a V-a până la clasa a VIII-a.

Creștem autonomia școlilor, mai ales acolo unde există capacitatea administrativă necesară.

Pentru restul școlilor vom susține noi forme de sprijin și alocarea de resurse dedicate creșterii calității actului educațional.

Schimbări față de structura actuală apar la tranzițiile între etapele educaționale.

Ne dorim o mai mare flexibilitate și o centrare ai educației pe fiecare elev. Asta Înseamnă inclusiv valorizarea acelor elemente de profil care individualizează și nu uniformizează.

De aceea, deși Evaluarea Națională rămâne principalul instrument de certificare a competențelor la finalizarea gimnaziului, și de repartizare în ciclul următor, am propus ca pe întreg parcursul semestrului al II-lea unitățile de învățământ și elevii care doresc, subliniez care doresc, indiferent de rută – teoretică, vocațională sau profesională – să poată organiza, respectiv să susțină, un examen suplimentar de admitere.

Acest lucru se întâmplă deja pe ruta profesională sau vocațională, fiind doar o extindere și către zona teoretică, oferind o autonomie suplimentară școlilor și încredere elevilor, care în tot acest proces vor avea o susținere reală prin activități consecvente de orientare și consiliere.

Am propus o nouă structură a învățământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocațional și profesional – care vor conferi absolvenților, după patru ani de studiu, acces la examenul de Bacalaureat.

Poate unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului România Educată este acela de a elimina barierele birocratice care limitau posibilitățile tinerilor de dezvoltare și de a întări dreptul fiecărui elev de a reveni în sistemul de educație și de a-și urma ambițiile atunci când acesta îi pot aduce un viitor mai bun. Așadar, pe scurt, eliminăm birocrația și dacă un elev este, de exemplu, la un liceu profesional și își dă seama că nu se regăsește acolo, și vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocațional, va putea să se transfere în urma unor testări specifice, la liceul dorit.

Noul bacalaureat, deschis tuturor și bazat pe competențe, este o altă componentă importantă a României Educate.

Îmi doresc un examen care se poate evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general.

Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înțelege problemele puse de schimbările climatice, sau utilitatea vaccinurilor. Asta înseamnă să ne asigurăm că cetățenia activă nu rămâne doar un deziderat declarativ.

În ceea ce privește funcționarea colegiilor terțiare non-universitare, care pot funcționa în universități, dar nu au valoare de studii universitare, vreau să fac câteva precizări pentru o înțelegere corectă: această formă de învățământ care funcționează și astăzi nu se substituie învățământului universitar. Formarea profesională pentru a permite certificarea la nivel de tehnician este cerută de piața muncii și este deschisă tinerilor care nu au susținut sau nu au promovat examenul de Bacalaureat, sau adulților care doresc să avanseze profesional cu ajutorul unei pregătiri suplimentare de nivelul 5 de calificare. Ea nu conferă acces în învățământul superior fără promovarea examenului de Bacalaureat.

Mai pe scurt, Bacalaureatul rămâne obligatoriu pentru studiile universitare, adică pentru licență, masterat și doctorat, indiferent de domeniul de studiu.

Pe lângă aceste câteva elemente cheie ale viziunii în România Educată, proiectul include și o serie de ținte concrete printre care: scăderea ratei de părăsire a școlii până la un nivel de cel mult 10%, reducerea ratei de analfabetism funcțional la orizontul anului 2030, sau creșterea competențelor de digitale de bază atât în cazul profesorilor cât și al elevilor.

Cred cu tărie că o Românie puternică este România Educată și este nevoie de implicarea tuturor autorităților și forțelor politice pentru a garanta transpunerea în realitate a acestei viziuni în beneficiul fiecărui cetățean.

 

 

Sursă foto – https://www.facebook.com/klausiohannis