Interviu EXCLUSIV Alert24 cu George Simion (AUR) – Guvernanții au introdus tot felul de măsuri pe care nimeni nu le înțelege. De ce să porți mască în parc sau când ești singur pe stradă?

Portalul Alert24.ro lansează proiectul ”Interviurile Alert24.ro”  –  prin acest proiect dorim să dăm o voce tuturor oamenilor politici ce doresc să se adreseze comunităților lor. Și, pentru a stabili un teren de joc echitabil și imparțial, am pregătit un set de întrebări la zi pe care dorim să le adresăm tuturor participanților la interviuri.

Astăzi îl avem invitat pe domnul George Simion,  președinte al partidului Alianța pentru Unirea Românilor și deputat în Parlamentul României.

 

Alert24 – Cum se situează partidul dumneavoastră pe eșichierul politic?

G.S – Suntem singurul partid veritabil de dreapta. Celelalte partide care se pretind de „dreapta” abuzează de acest termen pentru a se diferenția de PSD, însă dacă vă uitați la politicile și inițiativele lor, sunt mai degrabă social-liberale, centriste sau chiar de stânga. USR este un partid de stânga modern, orientat către un electoral cosmopolit, libertin, în opoziție cu tradiția și cu ideea de religie. PNL este un partid al baronilor care nu au mai avut loc în PSD, iar PSD este FSN cu alt nume. PSD a extras multe voturi din zona conservatoare a societății românești, însă a înșelat de fiecare dată așteptările acestui public. Fie cu ocazia voturilor din Parlamentul European, fie cu ocazia referendumului pentru familie, PSD a fost tot timpul duplicitar. A luat voturile unor oameni și apoi a votat împotriva intereselor, valorilor și opiniilor acelor oameni. AUR este primul partid din România construit pe valori, nu pe găști sau pe interese mercantile. Patriotismul, familia, credința, adică libertatea religioasă și libertatea sunt valorile pe care ne construim gândirea și acțiunile politice. Suntem un partid conservator, asemenea PiS din Polonia, Partidului Conservator din Marea Britanie sau asemenea Partidului Republican din SUA, așa cum se prezintă acesta în ultimii ani. Considerăm că nicio politică publică sau acțiune de reformă nu poate avea succes dacă nu se ține cont de tradițiile, valorile și istoria unui popor.

Alert24 – Cum se raportează partidul dumneavoastră la Mișcarea Legionară?

G.S – Legionarismul este un fenomen care ține de un anumit moment din istoria României și este datoria istoricilor să-l analizeze în mod onest. Au fost legionari care au încercat să justifice utilizarea violenței și chiar eliminarea adversarilor politici, ceea ce este incompatibil cu un regim democratic constituțional, cu ceea ce numim stat de drept și gândirea politică modernă. Există și astăzi niște grupuri minuscule care se revendică a fi continuatoare ale Mișcării Legionare. Nu avem nici un fel de relații cu aceste grupări. În general, în zona dreptei, a conservatorismului, există o atenție mai mare față de delimitarea față de abordările extremiste și anticonstituționale. Nu același lucru se poate spune despre stânga care, așa cum s-a văzut și în violențele de anul trecut din SUA, trece mult prea ușor cu vederea peste excesele exaltaților din propriile rânduri. Delimitarea de persoanele cu opinii extremiste, conspiraționiste sau adepte ale violenței fizice în spațiul public a constituit o preocupare constantă pentru noi, încă din momentul constituirii. Din acest motiv nu primim pe oricine ca membru și nu apreciem „capetele înfierbântate”.

Alert24 – Cum se raportează partidul dumneavoastră la Partidul Comunist?

G.S – În România comunistă au fost foarte mulți indicatori economici și sociali care s-au îmbunătățit: speranța de viață și accesul la educație au crescut, mortalitatea infantilă a scăzut, analfabetismul aproape a dispărut, etc. Însă toate acestea au avut un cost enorm pe care îl resimțim și astăzi. Elitele profesionale și morale au fost decapitate, sute de mii de oameni au fost închiși în lagăre și închisori, ierarhiile valorice au fost bulversate. Toți corupții și îmbogățiții peste noapte ai tranziției au fost educați și formați în comunism și au gravitat în jurul PCR sau al instituțiilor de forță din statul comunist. Înseamnă că ceva a fost foarte defect în acel sistem dacă a produs atât de mulți oameni cinici și lipsiți de scrupule.

Partidul Comunist nu mai există, însă idealurile comuniste par să revină la modă. Am văzut chiar în rândul celor de la USRPLUS persoane precum Oana Bogdan care pledează pentru viața în comun sau pentru desființarea proprietății private. Astfel de idei fac parte dintr-un trend mai general care este prezent și în Occident, inclusiv în SUA, mai ales în rândul tinerilor. Oameni care s-au născut în cele mai bogate societăți și care au acces la foarte multe oportunități împărtășesc „nobilele idealuri socialiste” de care se plângea Ion Iliescu în 1989 că au fost încălcate de Ceaușescu. Este un eșec al sistemelor noastre de învățământ faptul că în doar o singură generație de la dispariția comunismului în Europa, acesta revine foarte puternic în mediile universitare sub forma corectitudinii politice, un soi de neo-comunism cultural, mai apropiat de Gramsci, decât de Marx.

Alert24 – Dintre toți competitorii politici ai partidului dumneavoastră, care este cel mai demn de respect?

G.S – Greu de ales, dar înclin spre PNȚCD, datorită istoriei. Din păcate, acest partid a căzut pradă infiltrărilor și luptelor intestine. Este unul din motivele care a stimulat apariția unei alte formațiuni conservatoare, precum AUR, care să reprezinte curentul creștin-democrat.

Alert24 – La nivelul UE se discută despre ”salariul minim european” credeți că o astfel de măsură trebuie implementată?

G.S – Pare genul de idee care sună bine în mintea unui birocrat de la Bruxelles, dar care se dovedește foarte dificil de pus în practică și, ulterior, poate produce efecte negative neanticipate. În fiecare stat european există deja un salariu minim. Întrebarea e dacă are sens să stabilim un nivel unic la nivel european. Vorbim de țări foarte diferite ca structură economică, standard de viață și structură ocupațională. Din câte știu, s-a propus ca nivelul salariului minim să fie circa 60% din salariu mediu din fiecare stat. Dificultățile apar când aprofundăm subiectul. Astfel, există țări în care oamenii care primesc salariul minim per economie reprezintă cam 5% din forța de muncă și există țări în care acest procent este semnificativ mai mare. România are cel mai mare procent de salariați plătiți cu salariu minim din Europa, cam 25%. Este enorm și nu este ceva îmbucurător. Stabilirea din pix și din avion a nivelului salariului minim, fără a lua în calcul și alți indicatori, politicile economice și sociale ale fiecărei țări, contextul său specific poate face mai mult rău decât bine. Este important ca statele să protejeze drepturile oamenilor care muncesc, dar creșterea nivelului de viață are loc mai degrabă indirect, prin stimularea investițiilor și apariția de oportunități pe piața muncii. Un nivel de viață ridicat și locuri de muncă bine plătite sunt un produs secundar al unei economii sănătoase. Pe stimularea economiilor și debirocratizare cred că ar trebui să se concentreze statele.

Alert24 – Impozit progresiv sau universal?

G.S – Este un subiect asupra căruia încă mai există dezbateri în interiorul partidului. E o temă aflată în studiu în departamentele de specialitate și încă nu avem o poziție politică asumată public în privința politicii bugetar-fiscale a AUR. Din acest motiv, vă pot spune doar poziția mea personală. Teoria spune că un partid de dreapta este pentru taxe reduse, așadar am avea motive să susținem ideea taxei unice, flat tax, cum spun anglo-saxonii. Însă, unul din principiile de la care am plecat în construcția AUR este realismul sau ceea ce noi numim, raportare adecvată la realitate. Nu plecăm de la scheme și idei preconcepute, de la o gândire utopică, ci de la o realitate dată. Ori, realitatea din România ne arată că experimentul taxei unice și construcția bugetară prin care sunt redistribuite resursele are multiple efecte nocive pentru societate. În aparență, toată lumea e tratată egal prin intermediul cotei unice. În realitate, povara fiscală nu este echitabil distribuită. Îi taxăm mai degrabă pe săraci și redistribuim mai degrabă la bogați. Nu o spun eu, ci un fost președinte al ANAF, Gelu Diaconu. În loc să redistribuie mai mult către zonele rămase în urmă din multiple puncte de vedere, statul român investește mai mult în câteva zone care au deja un standard ridicat: București-Ilfov, Cluj, Timișoara, Oradea, etc. În timp, acest lucru a dus la un decalaj major între câteva zone urbane și restul țării. Inegalitățile sunt flagrante în România, atât între regiuni, dar și între oameni, iar impozitul universal sau taxa unică nu a ajutat la reducerea acestor inegalități, ci la mărirea lor. Consider că merită să avem o dezbatere serioasă în societate pe subiectul impozitării, dar și al principiilor care stau la baza construcției bugetare și a modului în care se face redistribuirea resurselor prin bugetul național. Nicio țară mare din Europa Occidentală, locul din care avem tendința de a ne prelua modelele, nu utilizează taxa unică, ci un sistem de impozitare progresiv. Chiar dacă acest sistem de impozitare pare să intre în contradicție cu filosofia dreptei politice, de la care se revendică AUR, înclin să cred că este o alternativă la care merită să ne gândim serios. Un sistem de impozitare progresiv trebuie gândit la pachet cu un amplu pachet de deductibilități fiscale și de un sistem de redistribuire a resurselor publice orientat către reducerea decalajelor între regiunile de dezvoltare.

Alert24 – Privatizarea companiilor românești sau păstrarea acțiunilor la stat?

G.S – Fiecare caz trebuie analizat în parte. Ca orientare generală, noi suntem pentru un sector privat cât mai consistent în economie. În România încă mai există companii cu capital majoritar de stat și modul în care ne raportăm la acestea trebuie să se bazeze pe două considerente: eficiența economică și importanța strategică. Pe termen mediu și lung, câștigăm sau pierdem din vânzarea acestor active? Are sens economic? Vindem sau nu activele noastre strategice și mai ales cui le vindem? Avem foarte multe exemple în trecutul recent de privatizări nereușite: companii profitabile care după privatizare au fost devalizate și au dispărut, companii de importanță strategică intrate pe mâna unor investitori dubioși, planuri de eficientizare și investiții care nu au fost respectate de cumpărător după încheierea tranzacției, companii profitabile de stat care au intrat sub controlul unor firme cu capital tot de stat, dar din afara României. Privatizarea nu este un panaceu universal, la fel cum nici proprietatea de stat nu e în mod obligatoriu de preferat. Din acest motiv spun că analiza trebuie făcută de la caz la caz, în funcție de interesele noastre ca țară.

Alert24 – Austeritate pentru un viitor mai bun, sau plasă socială pentru un prezent mai sigur?

G.S – Consider că cea mai bună protecție socială este salariul; un salariu plătit la timp, în baza unui contract de muncă legal. Austeritatea și protecția socială nu se exclud. Ca să ajungem să vorbim de austeritate, înseamnă că mai înainte s-au făcut niște cheltuieli nejustificate, fără cap, nesustenabile. Un management financiar bun preîntâmpină multe riscuri și te poate ajuta să eviți multe din situațiile în care nu mai ai ce face și ești nevoit să tai din cheltuieli. În România, partidele care s-au succedat la guvernare s-au întrecut în politici care mai de care mai populiste din interes electoral. În nicio țară dezvoltată salariile din sistemul public nu sunt mai mari decât cele din mediul privat. Dar în România se poate orice. Costul unor astfel de politici nu va întârzia să apară. Ați vorbit de „plasă socială”. Este bine să existe un sistem de asistență socială pentru persoanele care merită să fie ajutate permanent, datorită handicapului fizic să zicem, sau temporar, datorită pierderii locului de muncă. Problema apare când mulți oameni ajung să considere „plasa socială” drept hamacul unei vacanțe prelungite și își pierd motivația de a obține un venit prin muncă. Acești oameni nu optează pentru un prezent mai sigur, ci pentru un viitor lipsit de perspective. Nu prin asistență socială scădem inegalitățile dintre oameni și dintre regiunile de dezvoltare, ci prin politici macro-economice, prin reindustrializare, prin crearea de oportunități economice și stimularea investițiilor în zonele rămase în urmă.

Alert24 – Suntem în plină campanie de vaccinare. V-ați vaccinat sau doriți să faceți acest lucru în viitorul apropiat? Dacă da, ce v-a convins? Dacă nu, care sunt reținerile dumneavoastră?

G.S – Încă nu m-am vaccinat, deși în calitate de deputat puteam să fac asta încă din faza a doua a campaniei de vaccinare. Am preferat să las această șansă altor persoane care prezintă un risc mai mare de a dezvolta o formă gravă de COVID. Nu am făcut un test de anticorpi, însă cred că am avut deja coronavirus, în cursul anului trecut, când am experimentat o răceală atipică. Pentru că nu fac parte dintr-o categorie de risc, nu sunt nici bătrân, nici obez și nici nu sufăr de boli cronice, mizez foarte mult pe imunitatea naturală. Când voi ajunge să fac parte dintr-o categorie de risc, atunci voi lua mai în serios oportunitatea vaccinării. Este o decizie personală, care mă privește doar pe mine. Fiecare om are libertatea de a decide pentru sine așa cum crede că este mai bine, în funcție de situația lui particulară. AUR susține ideea de responsabilitate individuală. Nu e treaba statului să decidă în locul nostru ce e mai bine pentru noi ca indivizi, ce ar trebui să mâncăm, cum să ne îmbrăcăm, în ce idei să credem sau dacă trebuie să ne vaccinăm.

Alert24 – România trece acum printr-un nou val al pandemiei de Covid-19. Credeți că este nevoie de o creștere a restricțiilor? Credeți că autoritățile ar trebui să sprijine un nou lockdown?

G.S – România tocmai a depășit Suedia ca număr de victime raportat la mărimea populației. Știm cât de diferite au fost abordările în cele două țări. Este firesc să ne întrebăm dacă restricțiile au avut efecte pozitive sau nu. Guvernanții au introdus tot felul de măsuri pe care nimeni nu le înțelege. De ce să porți mască în parc sau când ești singur pe stradă? De ce se închid magazinele devreme? Declarație pe propria răspundere folosește la ceva? De ce spitale cu multiple specializări și care pot trata mii de pacienți pe lună se ocupă doar de 100-200 de cazuri de COVID? Pe fondul unor astfel de măsuri, care par ilogice și greu de înțeles, a scăzut încrederea în autorități. Mulți oameni se întreabă dacă cei care au responsabilități în privința crizei sanitare știu ce fac. Sunt categoric împotriva unui nou lockdown. Este ineficient și afectează grav economia, locurile de muncă și standardul de viață al oamenilor, inclusiv starea lor psihologică. Guvernanții s-au certat zile la rând pe conducerea ministerului Sănătății, ceea ce este o iresponsabilitate flagrantă. Autoritățile ar face mai bine să deschidă spitalele modulare care sunt construite și care nu funcționează, să se asigure că nu mai ia lumea foc prin spitale și să dea drumul la programele de investiții și la proiectele europene. Viața trebuie să continue. Vorbim totuși de un virus în urma căruia 99% din persoanele infectate fac o formă ușoară și apoi își văd de viață mai departe. Guvernanții nu trebuie să se concentreze pe blocarea și închiderea în care a acestor 99%, ci pe tratarea cât mai timpurie și mai adecvată a celor 1% care dezvoltă o formă gravă a bolii.

Alert24 – Cu sau fără pașaport de vaccinare?

G.S – Sunt împotriva unui pașaport de vaccinare. În condițiile în care nu este sigur că o persoană vaccinată transmite sau nu, discuția despre pașapoarte este inutilă. Pare o nadă aruncată în spațiul public pentru a-i încuraja pe oameni să se vaccineze. Dacă un vaccinat poate transmite virusul, atunci de ce să-i dăm un pașaport prin care să circule liber în spațiul comunitar? Și dacă nu suntem siguri că poate transmite, nu este firesc să aflăm, să știm exact care este situația și abia apoi să luăm o decizie? Un astfel de pașaport va duce la apariția a două categorii de cetățeni, cu beneficii sau drepturi diferite. Pentru noi, așa ceva este inacceptabil.

Alert24 – Ar trebui România să se lupte pentru a produce un vaccin autohton anti-COVID, fie și în varianta clasică de imunizare?

G.S – Cred că România a pierdut startul în cursa pentru vaccin. România nu mai deține capabilități tehnologice să dezvolte și să producă vaccinuri de un asemenea nivel. Institutul Cantacuzino a fost pus pe butuci de către grupuri de interese din domeniul sănătății sau, pur și simplu, din prostia celor care nu i-au înțeles menirea și importanța. Ceea ce mi se pare fezabil și realist este să intrăm în parteneriate cu terțe țări prin care să dezvoltăm în comun produse și scheme de tratament alternative la vaccin. Vaccinul este un instrument prin care oamenii pot fi protejați de formele grave ale COVID. Cu siguranță nu trebuie să ne limităm la acest instrument, ci să căutăm și alte mijloace prin care să-i ajutăm pe oameni, să le creștem imunitatea, să-i fortificăm psihologic, să ajungem să-i tratăm cât mai din timp, nu în ultima fază, când nu se mai poate face mare lucru.

Alert24 – Cum vedeți rolul României în cadrul NATO?

G.S – Suntem țară membră și suntem țară de graniță. Avem o responsabilitate sporită într-o regiune în care multe țări sunt îngrijorate cu privire la intențiile Rusiei. Faptul că suntem în NATO nu ne scutește să ne punem problema apărării țării. Noi suntem principalii responsabili de securitatea României, nu aliații de departe. Partenerii noștri din NATO au nevoie de aliați care sunt predictibili și care furnizează securitate, nu unii care sunt sursă de deficit de securitate. O țară slab economic, cu o clasă politică vulnerabilă la corupție și cu o populație demoralizată nu este în avantajul NATO. Din acest motiv, este vital și pentru noi, dar și pentru partenerii României să eliminăm sau să reducem cât mai mult din vulnerabilitățile noastre ca țară.

Alert24 – Sunteți de acord cu abordarea externă a României în Raport cu China și Rusia?

G.S – Mi-e teamă că nu este vorba de abordarea României, ci de foaia de parcurs trasată de alții României în raport cu Rusia și China. Germania, membru fondator al UE și parte a „motorului” Uniunii, nu ezită să facă afaceri cu Rusia, să construiască împreună cu Rusia gazoducte și să se consulte, ba chiar să se coordoneze cu Rusia pe diverse dosare de politică externă. La fel, Germania are relații comerciale foarte dezvoltate cu China. Așadar, am impresia că nouă ni se spune „nu faceți afaceri cu Rusia și China, căci nu e în interesul UE”, dar de fapt suntem trași pe o linie moartă, ca să poată face alții afaceri și comerț cu aceste țări. Atenție, nu spun că România trebuie să-și schimbe politica externă, ci că putem acționa mai dezinhibat, mai puțin ideologic și mai pragmatic din punct de vedere economic, acolo unde se poate. În ce privește Rusia, nu se pot dezvolta relații comerciale mai consistente pentru că avem blocaje în plan politic: tezaurul, urmările Pactului Ribbentrop-Molotov sau agresiunea din Estul Republicii Moldova. Până nu vom debloca politic aceste dosare, nu cred că vor fi șanse reale de a crește nivelul schimburilor comerciale.

Alert24 – Parlamentul European a votat, cu 492 de voturi pentru, 141 împotrivă și 46 de abțineri, o propunere de rezoluție prin care declară Uniunea Europeană drept „zonă de libertate pentru persoanele LGBTIQ”. Sunteți de acord cu această rezoluție? Ce impact probabil va avea ea?

G.S – Este o acțiune de imagine care nu va avea nici un impact. Este genul de acțiune care dezvăluie că gândirea de stânga și extrema-stângă sunt dominante în Parlamentul European. Cineva a vrut să transmită un mesaj unor țări ca Polonia sau Ungaria, care au guverne conservatoare și care promovează politici menite să întărească familia clasică și nașterea de copii. Ce înseamnă „zonă de libertate”? Până acum era „zonă de ocupație”, iar prin decizia Parlamentului European sunt eliberate din captivitate persoanele care se identifică drept LGBTIQ? E doar un joc de imagine. În condițiile în care economiile statelor europene se confruntă cu mari dificultăți, datorită crizei sanitare, cineva de la Bruxelles s-a gândit că e bine să-și facă un selfie sub steagul curcubeu. Încă o dată elitele europene demonstrează că au priorități diferite de ale cetățenilor de pe continent.

Alert24 – Cum evaluați rolul diasporei românești în consolidarea prezenței României în politica europeană?

G.S – Pentru România este o dramă imensă că milioane de oameni din contingentul cel mai dinamic și mai productiv al populației sale lucrează în afara țării, aducând plus-valoare în economiile altor state. Interesele acestor oameni nu sunt aproape deloc reprezentate în țările de adopție și nici în țara de origine. Deși s-au făcut anumiți pași în direcția reprezentării în politica internă a diasporei, suntem departe de a răspunde adecvat, ca țară, nevoilor și așteptărilor acestor români din afara granițelor. Impactul diasporei românești în politica europeană este nesemnificativ. Faptul că un român candidează pentru primăria sau consiliul local dintr-o mică localitate din țara de adopție, ține mai curând de pagina de curiozități a ziarelor. Autoritățile de la București nu au găsit încă mijloacele prin care să utilizeze capacitățile comunităților de români din afara granițelor. Diplomația noastră nici măcar nu îndrăznește să solicite tratament egal pentru minoritățile românești din statele vecine. Ce să mai vorbim de susținerea cauzelor românilor din state mai îndepărtate? Cazul Cameliei Smicală este revelator și nu este singular. Sunt multe lucruri de făcut în privința apărării intereselor diasporei românești și colegul meu și copreședintele AUR, Claudiu Târziu, și-a asumat o mare responsabilitate în această privință din postura de senator.

Alert24 – Care a fost cel mai bun conducător al României, de la înființarea statului și până în zilele noastre?

G.S – Deși în Alexandru Ioan Cuza s-au pus mari speranțe la investirea sa ca domnitor, cel care a pus ireversibil România pe calea modernizării și armonizării cu Vestul Europei a fost Carol I. Dacă însă ne referim la toată istoria noastră ca popor, îl prefer pe Ștefan cel Mare.

Alert24 – Care credeți că trebuie să fie rolul BOR în raport cu statul român?

G.S – BOR și nici un alt cult religios nu are vreun rol în raport cu statul. Statul nu definește și nici nu acordă roluri unor instituții religioase. Statul doar le recunoaște existența și apără libertatea de expresie și de manifestare religioasă a oamenilor. Au fost perioade istorice când statul român nu a existat sau nu a fost suveran. Biserica a fost și este încă un pilon identitar al poporului român. Statul român, dacă este un stat al românilor, nu poate decât să ia act de această realitate, să o respecte și să guverneze în acord cu valorile majorității cetățenilor, nu în răspăr cu acestea. BOR are un rol în raport cu Dumnezeu și cred că îl îndeplinește foarte bine.

Alert24 – Care este cel mai competitiv avantaj al României și cum ar trebui acesta exploatat în următorii ani?

G.S – Avem un talent extraordinar, o spun ca pe o ironie tristă, de a nu ne prețui oamenii și valorile. Oameni de cultură, artiști, sportivi, inventatori, profesioniști în varii domenii de activitate se sting cel mai adesea în uitare. Îi plângem și îi valorizăm abia după ce aflăm că au murit. Și nu este vorba doar despre marile vârfuri ale poporului român, ci despre oameni în general. De prea multe ori statul român nu își respectă cetățenii și nu le apără interesele, nu își respectă valorile, nu îi tratează pe oameni cu respectul cuvenit. Inteligența și creativitatea acestui popor sunt foarte puțin exploatate, în sensul bun al cuvântului. Dar, înainte de a le exploata, ele trebuie cultivate, iar asta se poate face doar printr-un sistem de învățământ performant și construit să servească intereselor țării. După ce vom avea un astfel de sistem de educație, după douăzeci de ani, vom începe să vedem și rezultatele.

Alert24 – Credeți că pandemia a limitat libertatea de exprimare?

G.S – Pandemia a accelerat o tendință manifestată deja de multă vreme în societățile noastre: controlul agendei publice și al opiniilor considerate acceptabile. Sunt tot mai numeroase și mai evidente acțiunile de cenzură, atât ale statelor, cât și ale corporațiilor, în special cele din domeniul IT. Cenzura este justificată de lupta împotriva unor prejudecăți sau ca instrument împotriva discursului urii. „Reporteri fără frontiere” a menționat recent că, în România, guvernanții încurajează cenzura și autocenzura. Acel ajutor de stat mascat, în valoare de 40 sau 50 milioane de euro, acordat presei în pandemie credeți că a contribuit la creșterea libertății de exprimare sau a fost un fel de captatio benevolentiae? Cu toate acestea, marele atuu al libertății e că această idee nu se demodează niciodată. Cu cât cineva încearcă să suprime libertatea, inclusiv libertatea de exprimare, cu atât mai mult oamenii găsesc căi creative de a se exprima și de a ocoli sau submina propaganda oficială.

 

 

Sursă foto – alert24.ro