Președintele UDMR, Kelemen Hunor, avertizează că lipsa unei supravegheri parlamentare eficiente asupra serviciilor de informații și absența unui raport privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 contribuie la erodarea încrederii publice în instituțiile statului. Liderul UDMR consideră că problema depășește disputa politică și privește funcționarea democrației.
Într-o intervenție la B1 TV, vineri seară, Kelemen Hunor a criticat modul în care Parlamentul își exercită atribuțiile de control asupra serviciilor de informații. Potrivit acestuia, rapoartele de activitate ale serviciilor nu au mai fost dezbătute în Legislativ de ani întregi, situație care alimentează suspiciunile și speculațiile privind activitatea instituțiilor.
Liderul UDMR a legat această problemă de anularea alegerilor prezidențiale din 2024, subliniind că absența unui raport public și a unei dezbateri parlamentare privind motivele deciziei continuă să afecteze credibilitatea instituțiilor.
„Lipsa acelui raport şi a dezbaterii în Parlament creşte enorm de mult gradul de neîncredere”, a declarat Kelemen Hunor.
În opinia sa, transparența nu presupune divulgarea informațiilor clasificate sau compromiterea activităților de securitate națională, ci exercitarea efectivă a controlului democratic asupra instituțiilor care beneficiază de atribuții speciale.
Președintele UDMR a susținut că supravegherea parlamentară trebuie să devină considerabil mai riguroasă, inclusiv prin analizarea rapoartelor serviciilor de informații. În absența acestui mecanism, spațiul public rămâne vulnerabil la interpretări speculative și teorii conspiraționiste.
Kelemen Hunor a abordat și situația numirilor în conducerea unor instituții importante. El a amintit că Serviciul Român de Informații funcționează cu o conducere interimară și că există proceduri de numire sau vot care trebuie finalizate inclusiv la Avocatul Poporului, Curtea de Conturi și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Liderul UDMR a precizat că aceste numiri nu au făcut obiectul unor negocieri în cadrul coaliției, nici înaintea formării guvernului, nici în prima săptămână după constituirea acestuia.
Declarațiile readuc în discuție două chestiuni instituționale distincte, dar legate prin problema responsabilității democratice: controlul civil asupra serviciilor de informații și necesitatea clarificării publice a circumstanțelor în care au fost anulate alegerile prezidențiale din 2024.
Sursă foto – kelemn.hunor/facebook
