Primăria Capitalei pregătește reconstrucția Podului Calicilor, o investiție de aproape 64 de milioane de lei, în timp ce primarul general Ciprian Ciucu recunoaște că Bucureștiul a pierdut 95% din fondurile europene destinate consolidării clădirilor cu risc seismic. Contrastul ridică întrebări serioase despre prioritățile administrației și despre responsabilitatea politică pentru pierderea finanțărilor.

Pe 27 octombrie, în ședința Consiliului General, Ciprian Ciucu a anunțat că municipalitatea a pierdut 95% din fondurile PNRR destinate consolidării clădirilor vulnerabile la cutremur. Primarul a invocat întârzieri în obținerea avizelor ISU și a autorizațiilor de construire, precizând că problemele sunt anterioare mandatului său.

Potrivit datelor publicate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Bucureștiul avea 17 contracte de finanțare prin PNRR, în valoare totală de 283,46 milioane de lei. Aplicat întregului portofoliu, procentul de 95% ar însemna aproximativ 269 de milioane de lei. Nu există însă un bilanț public care să confirme că aceasta este suma efectiv pierdută.

În același timp, Primăria Capitalei promovează reconstrucția Podului Calicilor și amenajarea malurilor Dâmboviței, între Piața Unirii și Podul Izvor. Investiția este estimată la 63,96 milioane de lei, fără TVA, iar cinci firme au depus oferte pentru realizarea lucrărilor.

Nimeni nu contestă necesitatea modernizării Bucureștiului. Dar într-o capitală cu aproximativ 700 de clădiri încadrate în categorii de risc seismic, prioritățile administrației trebuie explicate mult mai convingător.

Mai ales că pierderea finanțărilor europene obligă municipalitatea să recurgă și la împrumuturi. AMCCRS a contractat un credit de 29,73 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, garantat de Municipiul București. Obligațiile acoperite de garanție pot ajunge la 44,59 milioane de euro, fără ca aceasta să reprezinte suma care va fi efectiv plătită.

Pe 27 octombrie, Consiliul General a aprobat constituirea fondului de risc aferent creditului, cu 40 de voturi pentru și două abțineri.

Cine răspunde pentru banii pierduți?

Ciprian Ciucu susține că a moștenit situația. Dar explicația nu îl exonerează de obligația de a prezenta public documentele și soluțiile. La rândul său, fosta administrație condusă de Nicușor Dan trebuie să explice cum au fost gestionate proiectele în perioada mandatului său.

Responsabilitatea trebuie analizată și la nivelul Consiliului General. PSD, PNL, USR, AUR, PUSL, REPER, PMP și Forța Dreptei, prin reprezentanții care au deținut mandate în perioadele relevante, ar trebui să arate ce au făcut pentru a preveni pierderea finanțărilor. Nu toate partidele au avut aceeași putere de decizie, dar fiecare poate răspunde pentru propriile voturi și intervenții.

Bucureștenii au dreptul să afle ce contracte au pierdut finanțarea, cine a întârziat documentațiile, ce instituții nu și-au respectat termenele și dacă au existat avertismente ignorate. O pierdere de finanțare nu dovedește automat existența unui prejudiciu sau a unei ilegalități, dar impune o verificare serioasă.

Podul Calicilor poate fi un proiect util. Numai că Bucureștiul nu are nevoie doar de promenade și infrastructură nouă, ci și de clădiri în care oamenii să poată locui în siguranță.

Ciprian Ciucu și cei care au administrat Capitala înaintea sa trebuie să explice cum s-au pierdut banii europeni. Pentru că următorul cutremur nu va întreba cine era primar și cine avea majoritatea în Consiliul General. Va pune la încercare clădirile pe care administrația nu a reușit să le consolideze.

 

Sursă foto – ciprian.ciucu.facebook