Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis două mesaje importante privind securitatea României și reorganizarea administrației publice. Liderul Uniunii avertizează că Rusia desfășoară o campanie sistematică de destabilizare a societăților europene și susține necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale, dar respinge ideea unei reorganizări decise în grabă, fără consultarea comunităților locale și fără respectarea particularităților etnice și geografice.

Într-o intervenție la Digi24, luni seară, Kelemen Hunor a abordat două dintre temele aflate în centrul dezbaterii politice: amenințările de securitate dinspre Rusia și intenția PSD de a accelera reforma administrativă prin angajarea răspunderii Guvernului.

În privința Rusiei, liderul UDMR a adoptat un discurs categoric, susținând că experiența istorică a statelor din Europa Centrală și de Est nu lasă loc iluziilor în legătură cu politica Moscovei.

„Dinspre Rusia niciodată n-a venit spre noi libertate, prosperitate, securitate. Niciodată în istorie”, a declarat Kelemen Hunor.

Afirmația a fost făcută în contextul unei anchete DIICOT privind o presupusă rețea de sabotaj implicată într-un incendiu suspect produs la sediile unor companii din județul Brașov. Autoritățile au documentat activitatea a trei cetățeni străini, doi bieloruși și un ucrainean, suspectați de implicare în acțiuni de diversiune. Doi dintre aceștia au fost arestați în Germania, iar al treilea a fost localizat în Polonia.

Pentru Kelemen Hunor, asemenea incidente trebuie analizate în contextul mai larg al presiunilor exercitate asupra statelor europene după anexarea Crimeei și invadarea Ucrainei.

Rusia urmărește slăbirea încrederii în instituțiile democratice

Președintele UDMR consideră că amenințarea rusească depășește dimensiunea militară și include operațiuni de dezinformare, polarizare socială și compromitere a instituțiilor democratice.

În interpretarea sa, obiectivul acestor acțiuni este reducerea capacității societăților europene de a rezista presiunilor externe și erodarea încrederii populației în viitorul democratic al propriilor state.

Liderul UDMR a descris această confruntare drept un conflict informațional de lungă durată, în care tentativele de sabotaj reprezintă o componentă a unei strategii mai ample.

Kelemen Hunor avertizează că România trebuie să se pregătească pentru posibilitatea repetării unor asemenea incidente. În opinia sa, securitatea națională presupune nu doar protejarea frontierelor, ci și capacitatea instituțiilor de a apăra infrastructura critică, obiectivele industriale și cetățenii.

Mesajul său plasează reziliența democratică în centrul politicii de securitate. Într-un climat european marcat de confruntarea cu Rusia, vulnerabilitățile interne, inclusiv polarizarea politică și neîncrederea în autorități, pot deveni instrumente exploatate din exterior.

Reforma administrativă, necesară, dar nu prin decizii luate într-un birou

Pe plan intern, Kelemen Hunor a reacționat la propunerea președintelui PSD, Sorin Grindeanu, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României.

Grindeanu a anunțat că intenționează să propună premierului Luca Niculescu angajarea separată a răspunderii Guvernului pentru reforma administrativ-teritorială și pentru reorganizarea instituțiilor guvernamentale.

Liderul UDMR nu contestă necesitatea reformei, însă insistă asupra diferenței dintre reducerea sau reorganizarea aparatului instituțional și modificarea structurii administrativ-teritoriale a țării.

În opinia sa, restructurarea instituțiilor poate fi decisă relativ rapid, inclusiv prin acte normative adoptate de Guvern. În schimb, comasarea comunelor sau desființarea unor unități administrativ-teritoriale necesită analize detaliate și consultări care să țină cont de realitățile locale.

Kelemen Hunor a invocat situația localităților din zonele montane, unde distanțele mari și densitatea redusă a populației fac dificilă aplicarea unor criterii administrative uniforme.

Un prag minim de populație, aplicat mecanic, ar putea conduce la constituirea unor comune întinse pe zeci de kilometri, cu consecințe directe asupra accesului cetățenilor la serviciile publice.

UDMR respinge modificarea raporturilor etnice prin comasarea localităților

Un punct sensibil al reformei îl reprezintă situația comunităților maghiare. Kelemen Hunor a avertizat că reorganizarea administrativă nu trebuie să producă modificări ale raporturilor etnice prin comasarea sau desființarea unor localități.

Pentru UDMR, aceasta reprezintă o condiție politică importantă în orice negociere privind viitoarea hartă administrativă a României.

Poziția liderului Uniunii indică faptul că o reformă construită exclusiv în jurul criteriilor demografice sau bugetare ar putea întâmpina opoziție din partea formațiunii. În același timp, Kelemen Hunor nu exclude reorganizarea administrativ-teritorială, ci solicită un proces mai amplu de fundamentare și negociere.

Această distincție ar putea deveni relevantă în negocierile dintre partidele coaliției. Separarea reformei instituțiilor centrale de reorganizarea teritorială ar permite avansarea unor măsuri administrative fără ca acestea să fie condiționate de soluționarea imediată a tuturor disputelor privind comunele, orașele și județele.

Două mesaje despre capacitatea statului român

Deși privesc domenii diferite, cele două intervenții ale liderului UDMR au un element comun: capacitatea statului de a funcționa eficient într-un context complicat, atât în plan intern, cât și extern.

În domeniul securității, Kelemen Hunor solicită instituții capabile să răspundă amenințărilor hibride și tentativelor de destabilizare. În administrație, pledează pentru o reformă care să îmbunătățească funcționarea statului fără să ignore geografia, identitatea și nevoile comunităților.

Rămâne însă deschisă întrebarea privind ritmul schimbării. România are nevoie de o administrație mai eficientă, dar fiecare încercare de redesenare a organizării teritoriale întâlnește interese politice, economice și comunitare dificil de conciliat.

Declarațiile lui Kelemen Hunor sugerează că UDMR este dispusă să participe la negocierea reformei, dar nu să accepte automat o soluție impusă prin angajarea răspunderii Guvernului.

Pentru viitoarea reformă administrativă, provocarea nu va fi doar reducerea numărului de instituții sau de unități administrativ-teritoriale, ci găsirea unui echilibru între eficiența statului, accesul cetățenilor la servicii publice și protejarea particularităților comunităților locale.

 

Sursă foto – kelemen.hunor/facebook