A căzut Vučić. Ce se întâmplă cu oamenii lui din România? Ponta, Ghiță și legăturile de la Belgrad

După 14 ani de dominație politică, Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate din Serbia, organizate duminică, 25 octombrie. Victoria mișcării studențești pune capăt controlului parlamentar exercitat de tabăra sa și deschide o perioadă de incertitudine pentru rețeaua de relații politice construită în jurul fostului președinte sârb. Unele dintre aceste relații duc direct în România, la Victor Ponta și Sebastian Ghiță.

Potrivit estimărilor prezentate chiar de Vučić, lista susținută de studenți ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate în Parlamentul de 250 de locuri, în timp ce formațiunea sa ar rămâne cu aproximativ 105. Rezultatele definitive sunt încă așteptate, însă amploarea înfrângerii a fost recunoscută de liderul sârb.

Mii de oameni au ieșit pe străzile Belgradului pentru a sărbători victoria unei mișcări civice născute din protestele declanșate după tragedia feroviară de la Novi Sad, din noiembrie 2024, în care au murit 16 persoane. Ceea ce a început ca o revoltă împotriva corupției și lipsei de responsabilitate a autorităților s-a transformat, în aproape doi ani, într-o alternativă politică.

Ponta, Ghiță și protecția politică de la Belgrad

Pentru România, schimbarea de putere din Serbia are și o dimensiune mai puțin discutată: relațiile construite de-a lungul anilor între Aleksandar Vučić, Victor Ponta și Sebastian Ghiță.

Fostul premier român a cultivat o relație personală cu Vučić încă din 2014, când amândoi conduceau guvernele celor două țări. În 2016, Ponta a devenit consilier onorific al liderului sârb, iar în 2018 a primit cetățenia Serbiei. În 2025, Ponta a anunțat că va renunța la aceasta, fără ca renunțarea efectivă să fie confirmată public.

Sebastian Ghiță reprezintă o altă componentă a acestei relații. Fostul deputat PSD și omul de afaceri asociat postului România TV a părăsit România în 2016 și a fost localizat la Belgrad în aprilie 2017. Un an mai târziu, autoritățile sârbe i-au acordat azil, iar justiția din Serbia a respins definitiv cererea de extrădare formulată de România.

Această protecție juridică nu poate fi atribuită automat unei intervenții personale a lui Vučić, dar a devenit una dintre cele mai importante particularități ale relației dintre Belgrad și București.

În martie 2025, cele trei nume s-au intersectat din nou. Victor Ponta s-a deplasat la Belgrad pentru a se întâlni cu Donald Trump Jr., la invitația transmisă, potrivit propriilor declarații, prin Vučić. În aceeași vizită, Ponta s-a întâlnit și cu Sebastian Ghiță, fapt confirmat ulterior pentru G4Media.

O campanie politică din Serbia, cu urme digitale în România

Un element nou a apărut chiar înaintea alegerilor din Serbia. O investigație BBC, completată de verificările G4Media, a identificat implicarea unei firme românești în promovarea pe Facebook a unor materiale politice înșelătoare favorabile taberei Vučić.

Firma BMobile SRL, controlată de Andrei Bușe, apare în datele privind finanțarea unor reclame asociate campaniei din Serbia. Bușe fusese responsabil de IT în campania prezidențială a lui Victor Ponta din 2025, iar firma sa primise, potrivit datelor citate de G4Media, aproximativ 3,5 milioane de lei pentru difuzarea online a materialelor electorale.

Jurnaliștii au identificat și asemănări între mecanismele de promovare folosite în cele două țări: pagini de Facebook fără asumare politică transparentă, conținut agresiv împotriva adversarilor și publicitate plătită pentru amplificarea mesajelor.

Contactat de G4Media, Victor Ponta a negat orice implicare sau cunoaștere a campaniei desfășurate în Serbia.

Investigația documentează o legătură prin intermediul unui furnizor de servicii digitale, nu demonstrează că Victor Ponta ori Sebastian Ghiță ar fi coordonat sau finanțat operațiunea electorală din Serbia. Distincția este esențială, mai ales într-un moment în care schimbarea puterii la Belgrad poate atrage o atenție suplimentară asupra contractelor, finanțărilor și operațiunilor de comunicare politică.

Ce se schimbă după Vučić

Înfrângerea electorală nu desființează automat vechile relații și nici nu anulează deciziile judiciare luate în ultimii ani. Totuși, un eventual guvern controlat de mișcarea studențească ar putea modifica raporturile de putere din instituțiile sârbe și disponibilitatea autorităților de a reexamina dosare controversate.

Pentru Sebastian Ghiță, întrebarea este dacă o nouă majoritate politică va păstra aceeași abordare față de situația sa juridică și față de eventualele cereri ale autorităților române. Azilul acordat în 2018 nu dispare odată cu înfrângerea unui partid, iar orice modificare ar necesita proceduri legale.

Pentru Victor Ponta, consecințele țin în primul rând de capitalul său relațional. Dispariția lui Vučić de la conducerea majorității parlamentare ar putea reduce valoarea unui canal politic pe care fostul premier român l-a cultivat timp de peste un deceniu.

Belgradul a fost, ani la rând, un punct de întâlnire pentru politică, afaceri, influență mediatică și relații personale care traversau frontiera româno-sârbă. Alegerile din 25 octombrie nu demonstrează existența unei rețele ilegale românești, dar schimbă contextul politic în care aceste relații au funcționat.

După 14 ani în care Vučić a dominat politica sârbă, problema nu mai este doar cine va conduce Serbia, ci și ce se va întâmpla cu relațiile de influență dezvoltate în timpul guvernării sale. Inclusiv cu cele care duc la București.

Sursă foto – https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1042105302496023&type=3