Marea Britanie pregătește una dintre cele mai dure legislații din lume privind accesul copiilor la rețelele sociale. Guvernul condus de Keir Starmer intenționează să interzică persoanelor sub 16 ani utilizarea principalelor platforme sociale, într-o încercare de a limita expunerea minorilor la conținut nociv, presiune psihologică și mecanisme digitale considerate dependente.
Măsura ar urma să vizeze platforme precum TikTok, Instagram, Snapchat, YouTube, Facebook și X. În schimb, aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp și Signal nu ar intra, cel puțin în această etapă, sub incidența interdicției. Primele reguli ar putea fi aplicate din primăvara anului 2027.
Premierul Keir Starmer a prezentat proiectul drept o intervenție necesară pentru protejarea sănătății mintale a copiilor. El a susținut că platformele digitale au fost construite pentru a menține utilizatorii cât mai mult timp online, iar copiii sunt printre cei mai vulnerabili în fața acestor mecanisme.
„Mergem mai departe decât orice altă țară din lume prin interzicerea rețelelor sociale pentru cei sub 16 ani și prin măsuri suplimentare care să le redea copiilor copilăria”, a declarat Starmer.
Modelul britanic se inspiră din legislația adoptată în Australia, dar Londra vrea să introducă un cadru mai amplu. Pentru adolescenții de 16 și 17 ani, accesul la rețelele sociale ar urma să rămână permis, însă cu setări de protecție activate automat. Printre acestea se numără limitarea transmisiunilor live, restricționarea contactului cu persoane necunoscute și reducerea expunerii la funcții considerate riscante.
Guvernul britanic analizează și alte măsuri, precum restricționarea utilizării platformelor pe timpul nopții și limitarea funcțiilor de derulare infinită a conținutului. Aceste mecanisme sunt considerate de specialiști printre principalele instrumente prin care platformele mențin atenția utilizatorilor și cresc timpul petrecut online.
Anunțul vine într-un context în care, în Marea Britanie, au existat mai multe cazuri intens mediatizate legate de automutilare, hărțuire online și conținut dăunător accesat de minori. În paralel, numeroase studii au atras atenția asupra efectelor pe care utilizarea excesivă a rețelelor sociale le poate avea asupra copiilor și adolescenților, de la anxietate și depresie până la tulburări de somn și scăderea concentrării.
Aplicarea practică a unei asemenea interdicții rămâne însă complicată. Una dintre principalele probleme este verificarea reală a vârstei utilizatorilor, fără a crea riscuri suplimentare privind datele personale. În plus, experții avertizează că minorii pot încerca să evite restricțiile prin utilizarea rețelelor private virtuale, a conturilor false sau a platformelor mai puțin reglementate.
Companiile tehnologice au criticat deja direcția anunțată de Guvern. Reprezentanții YouTube susțin că interdicțiile generale pot avea efecte contrare celor urmărite, împingând copiii către servicii mai puțin sigure. Meta avertizează, la rândul său, că adolescenții ar putea fi rupți de comunități, resurse educaționale și surse de informare, migrând către zone digitale mai greu de controlat.
Juriștii atrag atenția că legislația va deveni și mai dificil de aplicat dacă regulile vor fi extinse dincolo de rețelele sociale clasice, către servicii de streaming, instrumente de inteligență artificială sau alte platforme digitale operate din afara Marii Britanii. Într-un internet global, o interdicție națională are nevoie de mecanisme tehnice și juridice foarte solide pentru a funcționa.
Decizia are și o miză politică. Keir Starmer se află sub presiune după rezultate slabe pentru laburiști la alegerile locale din luna mai, iar tema protecției copiilor în mediul online este una cu impact public puternic. Prin această inițiativă, premierul încearcă să transmită că Guvernul poate interveni ferm acolo unde marile companii tehnologice au eșuat să se autoreglementeze.
Dacă va fi adoptată, legea ar putea transforma Marea Britanie într-unul dintre cele mai restrictive state occidentale în privința accesului minorilor la rețelele sociale și ar putea deveni un model pentru alte guverne care caută soluții la presiunea tot mai mare exercitată de platformele digitale asupra copiilor.
Sursă foto – pixabay.com
