Premierul desemnat Eugen Tomac lucrează la lista miniștrilor cu care ar urma să meargă în Parlament pentru votul de învestitură. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, viitorul Executiv ar urma să fie prezentat drept un guvern tehnocrat, construit în jurul unor foști diplomați, consilieri prezidențiali, universitari și oameni cu experiență în administrație.

Problema politică este însă alta: deși formula este ambalată ca soluție independentă, multe dintre numele vehiculate duc direct spre Cotroceni, spre vechiul nucleu tehnocrat sau spre zona fostului PMP. Asta poate transforma Guvernul Tomac dintr-o soluție de avarie într-un test major pentru președintele Nicușor Dan, care are nevoie de voturi în Parlament, dar și de o formulă care să nu pară un cabinet prezidențial mascat.

La Ministerul Apărării este vehiculat numele lui Mihnea Motoc, fost ministru al Apărării în Guvernul Cioloș și fost ambasador al României în Marea Britanie, la ONU și la Uniunea Europeană. Este una dintre variantele cu cel mai greu profil instituțional, mai ales într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de presiuni tot mai mari asupra flancului estic.

Pentru Ministerul Afacerilor Externe apare numele lui Luca Niculescu, fost jurnalist, fost ambasador al României în Franța și actual secretar de stat în MAE, responsabil de coordonarea procesului de aderare la OCDE. Nominalizarea sa ar marca o continuitate pe linia diplomatică pro-europeană și francofonă.

La Justiție este vehiculat Cosmin Soare Filatov, consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme constituționale. Numele său este sensibil politic tocmai prin apropierea de Cotroceni. În plus, în spațiul public au apărut informații despre datoriile sale financiare, inclusiv către ANAF și Casa de Asigurări a Avocaților, ceea ce ar putea deveni rapid temă de atac politic în Parlament.

Pentru Ministerul Afacerilor Interne este menționat Bogdan Despescu, actual secretar de stat în MAI. Este unul dintre cele mai controversate nume de pe listă. Despescu a fost în trecut șef al Poliției Române și a fost asociat cu mai multe scandaluri publice legate de funcționarea instituției, inclusiv acuzații de plagiat privind teza de doctorat.

La Energie este vehiculată Corina Popescu, fost director la Electrica și Transelectrica. Și în cazul ei există controverse legate de mandatul de la Electrica, inclusiv discuții publice despre contracte și despăgubiri primite după plecarea din funcție.

Pentru Ministerul Finanțelor apar două variante: Bogdan Drăgoi și Bogdan Glăvan. Drăgoi este fost ministru al Finanțelor și actual președinte al Lion Capital, una dintre figurile importante ale pieței de capital. Glăvan este economist liberal, profesor universitar și susținător al unei viziuni economice de dreapta, cu stat redus și piață liberă. Oricare dintre cele două variante ar indica o orientare fiscală dură, cu accent pe disciplină bugetară.

La Ministerul Muncii este vehiculată Lavinia Niculescu, fost secretar general în Ministerul Economiei și actual secretar general al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Pentru Agricultură apare numele lui Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București. Potrivit informațiilor apărute public, acesta ar fi fost propus de PSD, ceea ce arată că viitorul cabinet nu poate fi construit complet în afara partidelor, chiar dacă formula oficială este una tehnocrată.

La Educație este vehiculat Sorin Costreie, consilier prezidențial pe educație și cercetare, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București și fost consilier în zona guvernelor liberale. Și această posibilă nominalizare întărește impresia unui guvern puternic conectat la Administrația Prezidențială.

Pentru Cultură apare numele lui Adrian Papahagi, profesor universitar la Cluj și fondator PMP, partid condus până recent de Eugen Tomac. Nominalizarea sa ar fi una cu puternică încărcătură politică, pentru că ar aduce în Guvern un apropiat ideologic și politic al premierului desemnat.

La Sănătate este menționată, deocamdată fără nume public, o expertă propusă de Alexandru Rogobete, din zona PSD.

Marea întrebare rămâne însă nu cine intră în Guvern, ci cine îl votează. Eugen Tomac are nevoie de o majoritate parlamentară într-un legislativ fragmentat, în care PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au calcule diferite. Un cabinet prezentat drept tehnocrat poate fi acceptabil pentru Cotroceni, dar pentru partide riscă să fie o formulă incomodă: guvernarea fără control politic direct, dar cu costuri politice împărțite.

În realitate, lista arată mai puțin ca un guvern neutru și mai mult ca un cabinet de criză construit între Cotroceni, vechiul establishment tehnocrat și câteva concesii făcute partidelor. Dacă va ajunge în Parlament în această formă, Guvernul Tomac nu va fi judecat doar după CV-urile miniștrilor, ci după întrebarea politică esențială: este un guvern independent sau primul guvern personal al președintelui Nicușor Dan?

Sursă foto – https://www.facebook.com/photo?fbid=1533896404771376&set=pb.100044530925490.-2207520000