Republica Moldova votează astăzi într-un scrutin parlamentar considerat decisiv pentru viitorul european al țării și pentru confruntarea geopolitică dintre Uniunea Europeană și Rusia. Alegerile au loc într-un climat tensionat, marcat de dezinformare, tentative de destabilizare și presiune economică exercitată de Moscova.

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj ferm alegătorilor și partenerilor europeni: „Am votat să păstrăm pacea. Moldova, casa noastră scumpă, este în primejdie”. Lidera pro-europeană a avertizat că democrația țării este „tânără și fragilă” și a făcut apel la sprijinul Europei pentru a contracara amenințarea rusă.

Un scrutin urmărit îndeaproape de Occident și Moscova

Alegătorii moldoveni aleg cei 101 deputați ai Parlamentului unicameral. Participarea trebuie să depășească o treime din cei peste 3,2 milioane de alegători înscriși pentru ca scrutinul să fie valid. Pragul electoral este de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri și 2% pentru candidații independenți.

Comisia Electorală Centrală a aprobat 22 de concurenți: 14 partide, patru blocuri și patru independenți. În ultimele zile de campanie, înregistrarea Partidului „Moldova Mare” și a formațiunii Inima Moldovei – parte a Blocului Patriotic prorus – a fost anulată, decizie contestată de opoziția pro-rusă și criticată de Moscova.

Votul are loc în 2.274 de secții, dintre care 301 în diaspora. Cele mai multe sunt în Europa – Italia (75), Germania (36), Franța (26), Marea Britanie (24), România (23). Doar două secții au fost deschise în Rusia, ceea ce a provocat reacții negative la Moscova. Aproximativ 8% dintre alegători sunt așteptați să voteze din străinătate, iar diaspora ar putea înclina balanța, așa cum s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024.

Nu vor exista exit-polluri, iar primele rezultate parțiale vor fi disponibile abia după ora 23:00.

Mize geopolitice uriașe

Pentru Uniunea Europeană, alegerile sunt un test al capacității sale de a susține transformarea democratică a Moldovei. Bruxelles-ul a investit masiv – inclusiv printr-un plan de sprijin de 1,8 miliarde de euro – și a oferit Chișinăului statutul de candidat la aderare în 2022. În ultimele luni, lideri europeni de rang înalt au vizitat Moldova pentru a susține guvernul pro-european condus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Pentru Rusia, miza este păstrarea influenței asupra unei foste republici sovietice și blocarea definitivă a drumului său spre UE. Moscova este acuzată că a finanțat masiv partidele pro-Kremlin, că a orchestrat campanii de dezinformare și că a sprijinit planuri de destabilizare internă. Autoritățile de la Chișinău avertizează asupra unor posibile atacuri cibernetice, alarme false cu bombă și tentative de violență menite să conteste rezultatul alegerilor.

Analize publicate de think tank-uri occidentale, precum Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), descriu scrutinul drept „ultimul test” pentru capacitatea Moldovei de a rezista războiului hibrid rusesc. Moscova încearcă să exploateze nemulțumirile economice, sărăcia și dezamăgirile față de ritmul lent al reformelor pentru a submina sprijinul pentru UE.

O societate profund divizată

Țara rămâne fragmentată: Chișinăul și zonele centrale susțin în majoritate integrarea europeană, în timp ce nordul, sudul, Transnistria și Găgăuzia înclină spre Rusia. Regiunea autonomă Găgăuzia este în continuare un bastion pro-rus, iar relațiile cu guvernul central s-au deteriorat după condamnarea guvernatoarei Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală din Rusia.

Propaganda pro-Kremlin exploatează temerile culturale și religioase, inclusiv prin rețele sociale și predici ale clerului afiliat Patriarhiei Moscovei. Preoți din Mitropolia Moldovei au fost acuzați că răspândesc mesaje anti-UE și anti-guvernamentale, în timp ce campaniile dezinformatoare circulă masiv pe TikTok și YouTube.

UE vs. Rusia, cu SUA în retragere

Pe fondul reducerii ajutorului american după schimbarea administrației de la Washington, UE a încercat să compenseze prin sprijin financiar și campanii de comunicare, inclusiv în regiunile pro-ruse. Totuși, experții avertizează că instrumentele europene sunt mai lente și mai puțin adaptate decât arsenalul de manipulare și influență al Kremlinului.

Rezultatul – incert și cu impact major

Un Parlament dominat de PAS ar menține cursul pro-european, dar ar avea nevoie de sprijin continuu pentru reforme și pentru contracararea dezinformării. O victorie a forțelor pro-ruse ar putea bloca procesul de aderare la UE și ar deschide calea unei reveniri a Moldovei în sfera de influență a Moscovei, cu efecte directe asupra securității Ucrainei și a întregii regiuni a Mării Negre.

Sursă foto – euronews