Profesorul Mircea Miclea, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească și fost ministru al Educației, a acordat un interviu pentru Edupedu.ro, în care a descris debutul noului an școlar drept „cea mai tensionată și probabil cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani”.

Miclea a analizat efectele măsurilor impuse de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar – majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, creșterea numărului de elevi în clase și comasarea școlilor cu sub 500 de elevi – și le-a catalogat drept „un exemplu de manual de decizii politice proaste”.

Costuri sociale pentru un câștig financiar minor

Potrivit acestuia, pentru un câștig bugetar nesemnificativ, de doar 0,02% din PIB, școala românească a fost împovărată cu probleme majore. „Avem costuri emoționale foarte mari: profesori pensionați, frustrați, în conflict pentru completarea normei, dascăli obligați să predea materii pentru care nu sunt pregătiți”, a explicat Miclea.

Inegalități accentuate între rural și urban

Un alt efect negativ, spune profesorul, este adâncirea decalajelor dintre mediul rural și urban. „În sate s-au închis școli, iar profesorii refuză să facă naveta prin trei sau patru localități pentru a-și asigura norma. În loc să reducem analfabetismul funcțional, riscăm să îl accentuăm”, a avertizat el.

Pierderea încrederii în clasa politică

Miclea a subliniat și costul în planul încrederii publice: „Nu poți să mai crezi în politicieni care câștigă alegerile promițând că educația e prioritate și apoi lovesc în educație. Tăierile au început de la profesori, nu de la categoriile privilegiate”.

„Policy-based evidence”, nu „evidence-based policy”

Profesorul a atras atenția și asupra unui fenomen periculos: justificarea deciziilor după ce au fost luate. „Nu mai avem politici bazate pe date, ci date fabricate pentru a legitima decizii proaste. Este un fenomen îngrijorător care riscă să se extindă”, a spus Miclea.

În final, acesta a cerut revenirea asupra măsurilor și creșterea investițiilor în educație începând cu noul buget, pentru ca România „să-și apere și să-și susțină educația” și pentru ca astfel de decizii să nu compromită viitorul generațiilor actuale.

Sursă foto – pixabay.com