Directorul Serviciului Român de Informații nu a mai prezentat un raport de activitate în fața Parlamentului din decembrie 2013, iar nouă rapoarte ale instituției au trecut prin procedurile parlamentare fără să fie prezentate și dezbătute efectiv. Alte cinci rapoarte, aferente perioadei 2021–2025, sunt blocate la conducerea Parlamentului, inclusiv cel privind anul 2024, când au fost anulate alegerile prezidențiale, arată o investigație publicată de PressOne și semnată de jurnaliștii Emilia Șercan și Ionuț Dumitrescu.

Investigația, bazată pe analiza stenogramelor parlamentare și a documentelor oficiale, arată că mecanismul de control democratic asupra celui mai important serviciu de informații din România a fost slăbit progresiv, în timpul mai multor legislaturi și sub conduceri politice diferite.

Ultima prezentare efectivă a rapoartelor SRI în Parlament a avut loc pe 10 decembrie 2013, când directorul de atunci, George Maior, a prezentat simultan șase rapoarte restante, aferente perioadei 2007–2012.

Ulterior, în 2016, 2021 și 2023, rapoartele SRI au fost incluse pe ordinea de zi a plenului reunit, însă parlamentarii au ascultat doar documentele întocmite de Comisia de control a serviciului. Rapoartele propriu-zise ale SRI nu au fost prezentate de directorul instituției, așa cum prevede Legea nr. 14/1992.

Eduard Hellvig, care a condus SRI între 2015 și 2023, nu a prezentat niciun raport anual de activitate în plenul Parlamentului pe durata mandatului său.

SRI susține că rapoartele au fost dezbătute. Stenogramele arată altceva

Într-un răspuns oficial transmis jurnaliștilor PressOne, SRI a susținut inițial că rapoartele aferente anilor 2013–2020 au fost dezbătute în Parlament.

Documentele parlamentare analizate de publicație contrazic însă această versiune. În ședințele respective au fost prezentate rapoartele Comisiei de control, nu cele ale serviciului de informații.

Ulterior, SRI a precizat că directorul instituției nu a fost invitat de Parlament să prezinte rapoartele. Această explicație mută responsabilitatea asupra conducerii legislativului, care stabilește ordinea de zi a ședințelor comune.

Un exemplu este ședința din 10 octombrie 2023, când discutarea activității SRI s-a încheiat în aproximativ opt minute, fără participarea directorului și fără o dezbatere efectivă asupra raportului instituției.

Raportul SRI din anul anulării alegerilor, blocat în Parlament

Una dintre cele mai importante constatări ale investigației privește cele cinci rapoarte aferente perioadei 2021–2025, care nu au ajuns încă în dezbaterea plenului reunit.

Printre ele se află raportul pentru 2024, anul în care SRI a transmis una dintre notele de informare utilizate în procesul care a precedat decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale.

Conducerea SRI este asigurată interimar, din iulie 2023, de generalul Răzvan Ionescu, după demisia lui Eduard Hellvig.

Potrivit PressOne, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și președintele Comisiei parlamentare de control asupra SRI, Eugen Bejinariu, au susținut că rapoartele ar trebui discutate după numirea unui nou director civil.

În schimb, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat publicației că va propune introducerea rapoartelor pe ordinea de zi a unei ședințe a plenului reunit, precizând însă că decizia aparține Birourilor permanente reunite.

Cine controlează, de fapt, serviciile de informații?

Legea nr. 14/1992 stabilește că activitatea SRI este controlată de Parlament și că directorul serviciului prezintă rapoarte în fața legislativului anual sau ori de câte ori Parlamentul solicită acest lucru.

Investigația PressOne evidențiază diferența dintre existența formală a mecanismelor de control și aplicarea lor efectivă. În absența prezentării rapoartelor și a posibilității parlamentarilor de a adresa întrebări conducerii serviciului, una dintre principalele forme de responsabilizare publică a SRI rămâne neexercitată.

Situația ridică întrebări cu atât mai importante în contextul anulării alegerilor prezidențiale din 2024 și al discuțiilor privind rolul instituțiilor de informații în identificarea și prevenirea interferențelor electorale.

 

Sursă foto – https://www.facebook.com/media/set/?set=a.908994005852046&type=3