Autoritățile române ar fi putut solicita Comisiei Europene, încă de la începutul anului electoral 2024, organizarea unor întâlniri cu marile platforme digitale pentru prevenirea interferențelor în alegeri. România a apelat însă la acest mecanism abia după primul tur al prezidențialelor, câștigat de Călin Georgescu, potrivit unei analize publicate de News.ro.

Regulamentul european privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) permite cooperarea dintre autoritățile naționale, Comisia Europeană și platforme precum TikTok, Meta, Google sau X pentru identificarea și limitarea riscurilor care pot afecta procesele electorale.

Mai multe state europene au utilizat preventiv acest mecanism în 2024. Slovacia a participat la o reuniune în februarie, Luxemburg și Slovenia au solicitat întâlniri în martie, iar Austria a făcut același demers în august, înaintea alegerilor parlamentare.

România, deși avea programate cinci runde electorale, nu a solicitat o asemenea reuniune înaintea scrutinului prezidențial din 24 noiembrie.

Prima întâlnire organizată cu implicarea Comisiei Europene a avut loc pe 29 noiembrie 2024, la cinci zile după primul tur, în urma unei solicitări transmise de Consiliul Național al Audiovizualului. Ulterior, pe 17 decembrie, Comisia Europeană a deschis o investigație împotriva TikTok privind posibila încălcare a obligațiilor de evaluare și reducere a riscurilor electorale.

ANCOM, instituția responsabilă în România de coordonarea aplicării DSA, susține că organizarea unor asemenea reuniuni nu era obligatorie. Autoritatea afirmă că a desfășurat propriile întâlniri cu instituțiile electorale și cu reprezentanții TikTok și Meta și că, în august 2024, a transmis împreună cu AEP informări către marile platforme digitale.

Investigația News.ro evidențiază astfel o diferență între abordarea preventivă a unor state europene și decizia autorităților române de a solicita implicarea directă a Comisiei Europene numai după apariția suspiciunilor privind manipularea algoritmilor TikTok.

Organizarea unei reuniuni înaintea scrutinului nu ar fi garantat prevenirea interferențelor electorale. Totuși, autoritățile române aveau la dispoziție un mecanism suplimentar de cooperare europeană pe care au ales să nu îl utilizeze înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale.

 

Sursă foto – calin/georgescu/faecbook