România va trebui să suplimenteze importurile de energie și să pornească toate capacitățile de producție disponibile, după oprirea ambelor reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Premierul interimar Ilie Bolojan estimează că situația ar putea dura până la două săptămâni și le cere populației și marilor consumatori industriali să reducă voluntar consumul în intervalul 20:00–23:00.

Unitatea 2 a centralei va fi oprită începând de joi, după ce Unitatea 1 fusese deja scoasă din funcțiune. Deciziile au fost luate din cauza scăderii accentuate a debitului Dunării, care nu mai permite funcționarea în condiții de siguranță a sistemelor de răcire.

„Ne afectează”, a declarat Bolojan, miercuri seară, la Digi24. Acesta a explicat că debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de 3.900–4.500 de metri cubi pe secundă în perioadele normale.

Centrala de la Cernavodă utilizează apa Dunării pentru răcirea reactoarelor. Atunci când nivelul apei din bazinul de alimentare scade sub limita de siguranță, pompele nu mai pot funcționa corespunzător, iar reactoarele trebuie oprite.

România pierde aproximativ 1.300 MW

Oprirea Unității 1 a redus producția națională cu aproximativ 550 MW. Scoaterea din funcțiune a Unității 2 va elimina încă 600–650 MW din sistem.

În total, cele două reactoare furnizau aproximativ 1.300 MW, echivalentul a aproape 20% din consumul de energie al României din această perioadă. Consumul național este de aproximativ 7.000 MW.

Pentru acoperirea deficitului, autoritățile intenționează să folosească toate capacitățile disponibile de producție pe gaze naturale, sursele fotovoltaice și eoliene, precum și instalațiile de stocare.

Diferența va trebui însă acoperită și prin importuri.

„Vom fi puși în situația să pornim tot ce se poate porni din punct de vedere al producției și, de asemenea, să recurgem la importuri”, a declarat premierul interimar.

Presiune în intervalul de seară

Perioada cea mai dificilă pentru sistemul energetic este între orele 20:00 și 23:00, când producția fotovoltaică scade, iar consumul rămâne ridicat.

România importa deja în ultimele seri aproximativ 1.700 MW, potrivit datelor prezentate de Bolojan. După oprirea completă a centralei de la Cernavodă, necesarul de energie din exterior va crește.

Premierul a precizat că, în prezent, există suficientă energie disponibilă pe piața regională. Situația s-ar putea însă complica dacă seceta continuă să afecteze și capacitățile de producție ale statelor vecine.

Centrala nucleară de la Paks, din Ungaria, funcționează deja cu o capacitate redusă, ceea ce obligă și Budapesta să cumpere mai multă energie din exterior.

Apel către populație și industrie

Bolojan le-a cerut consumatorilor casnici și companiilor să limiteze, acolo unde este posibil, utilizarea aparatelor cu un consum ridicat de energie în orele de vârf.

„Fac un apel către cetățenii României și către marii consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare a consumului în orele de seară”, a spus premierul interimar.

În timpul zilei, sistemul energetic nu ar urma să întâmpine dificultăți majore, datorită producției ridicate de energie solară și eoliană.

Oficialii Ministerului Energiei susțin că alimentarea consumatorilor casnici și a operatorilor economici nu va fi întreruptă.

Dunărea se apropie de un minim istoric

Potrivit prognozelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării va continua să scadă în următoarele zile.

La începutul lunii august, acesta ar putea ajunge la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, iar în 4 august ar putea coborî la 1.500 de metri cubi pe secundă la intrarea în România.

Valoarea este de aproximativ trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă.

Situația este comparabilă cu cea din 2005, când Dunărea a ajuns la un debit de 1.650 de metri cubi pe secundă. Minimul istoric a fost înregistrat în 1985, când debitul fluviului a coborât la 1.400 de metri cubi pe secundă.

Bolojan estimează că reactoarele de la Cernavodă ar putea rămâne oprite timp de una sau două săptămâni, în condițiile în care prognozele nu indică precipitații suficiente pentru creșterea rapidă a nivelului Dunării.

 

Sursă foto – pixabay.com