Coaliția Democratică (DK), formațiune de opoziție din Ungaria, a readus în dezbatere marți, în Parlament, ideea revocării dreptului de vot pentru maghiarii din afara granițelor, în special pentru cei care votează prin corespondență. Inițiativa, formulată în cadrul unei intervenții „înaintea ordinii de zi”, a fost prezentată de Olga Kálmán (DK), care a acuzat guvernarea Fidesz că folosește diaspora maghiară ca instrument electoral.

În intervenția sa, Olga Kálmán a susținut că dreptul de vot acordat persoanelor care nu au locuit niciodată în Ungaria, nu au plătit impozite acolo și nu suportă consecințele directe ale deciziilor politice interne reprezintă o anomalie democratică. Potrivit acesteia, votul prin corespondență al maghiarilor din afara țării ar deschide și o cale de „fraudă electorală în masă”, tocmai pentru că este mai greu de verificat și controlat decât votul clasic în secție.

Deputata DK a legat direct această temă de politica de acordare a cetățeniei prin procedură simplificată, afirmând că Fidesz „a vrut să formeze” sute de mii de alegători dincolo de granițe, iar ulterior voturile acestora ar fi contribuit constant la obținerea majorităților calificate. În discursul citat, Olga Kálmán a invocat și faptul că aproximativ jumătate de milion de alegători înregistrați din afara Ungariei ar urma să influențeze din nou decisiv rezultatele electorale, „garantând” menținerea Fidesz la putere.

Miza politică: diaspora maghiară, un subiect exploziv

Tema votului pentru maghiarii din afara granițelor este una dintre cele mai sensibile în politica ungară, pentru că atinge simultan identitatea națională, relația Budapestei cu comunitățile istorice din regiune și calculul electoral intern. În mod practic, discuția lovește direct în comunitățile maghiare din țările vecine – iar în plan simbolic, Transilvania devine inevitabil principala țintă a controversei, fiind cea mai numeroasă și vizibilă comunitate maghiară din afara Ungariei.

Argumentul DK este construit pe o linie „civică”: deciziile politice din Ungaria ar trebui luate preponderent de cei care trăiesc în Ungaria și sunt afectați zi de zi de politicile guvernului. În același timp, retorica folosită de partid riscă să fie interpretată – mai ales în exterior – ca o punere sub semnul întrebării a legitimității politice a maghiarilor din afara granițelor, ceea ce ar putea inflama rapid reacții publice în comunitățile vizate.

Ce urmează

Deocamdată, poziția DK apare ca un semnal politic și o temă de campanie mai degrabă decât ca un demers legislativ cu șanse imediate. Totuși, discuția deschide o linie de conflict care poate escalada: între o opoziție care vrea să atace mecanismele electorale ce avantajează Fidesz și un partid de guvernământ care își construiește de ani buni discursul și influența regională inclusiv prin legătura cu diaspora maghiară.

Sursă foto – pixabay.com