Premierul Ilie Bolojan a declarat sâmbătă seară că, de la 1 ianuarie, impozitele pe proprietate plătite de persoanele fizice au crescut la nivel național, susținând că măsura este necesară pentru a întări bugetele locale și pentru a permite primăriilor să finanțeze investiții de utilitate publică. Șeful Guvernului a argumentat că România încasează semnificativ mai puțin din impozite locale raportat la veniturile totale decât media statelor din Uniunea Europeană, iar diferența se vede în capacitatea reală a administrațiilor de a face lucrări care cresc calitatea vieții.

Întrebat despre plata propriilor obligații, Bolojan a recunoscut că nu are instalată aplicația ghișeul.ro și că, la momentul intervenției, nu își achitase încă impozitul pe anul în curs. Premierul a amintit, însă, că în multe localități există bonificații pentru plata anticipată, iar procentele diferă în funcție de deciziile administrației locale.

În explicația sa, Bolojan a insistat că impozitul pe proprietate nu este doar o taxă „în plus”, ci un mecanism prin care proprietarii contribuie direct la bugetul comunității în care trăiesc. „Acest impozit reprezintă, de fapt, contribuția proprietarilor de case, de apartamente la bugetul local pentru ca primăria respectivă să le creeze condiții mai bune”, a afirmat premierul, enumerând tipuri de proiecte pe care le consideră esențiale: racordarea la apă și canalizare, asfaltări, iluminat public, extinderea rețelelor de gaz, îmbunătățirea soluțiilor de încălzire și alte lucrări de infrastructură locală.

Șeful Executivului a oferit și o comparație menită să justifice creșterea: în multe comune, impozitele ar fi fost până acum „de ordinul a 100–150 de lei”, iar în urban „în jur de 200–250 de lei”, niveluri pe care le consideră insuficiente în raport cu nevoile de investiții și cu așteptările populației.

În același timp, Bolojan a legat majorarea de o schimbare de context la nivelul bugetului de stat. Premierul a declarat că Guvernul nu mai poate susține transferuri către primării la nivelul practicat în anii anteriori, invocând deficitele României și costurile ridicate ale împrumuturilor. Mesajul său a fost că, în condițiile în care statul „nu mai are acești bani”, continuarea investițiilor începute în toată țara depinde tot mai mult de capacitatea autorităților locale de a-și consolida veniturile proprii.

Bolojan a indicat că în fiecare localitate există proiecte în derulare finanțate, în mare parte, din bugetul de stat – de la drumuri la școli – iar reducerea spațiului bugetar obligă la reașezarea surselor de finanțare. În această logică, creșterea impozitelor pe proprietate ar urma să susțină, cel puțin parțial, ritmul investițiilor publice la nivel local și să reducă dependența primăriilor de alocările centrale.

Declarațiile premierului vin într-un început de an în care multe familii resimt direct schimbările fiscale prin deciziile de impunere emise de primării. În plan public, miza Guvernului este să transforme o măsură impopulară – majorarea impozitelor – într-o poveste de „contract local”: plătești mai mult, dar vezi investiția în utilități și infrastructură. În același timp, presiunea rămâne pe administrațiile locale, care trebuie să demonstreze că veniturile suplimentare se traduc în lucrări concrete și nu se pierd în cheltuieli fără impact.

În absența unor transferuri consistente de la centru, discuția despre impozitele pe proprietate se mută, practic, în două direcții: cât de corect este calibrat nivelul taxării între rural și urban și, mai ales, cât de credibilă este promisiunea că banii se întorc în comunitate prin servicii mai bune. Pentru contribuabili, adevărata „notă de plată” nu va fi doar suma mai mare achitată la început de an, ci capacitatea primăriilor de a livra, vizibil și măsurabil, ceea ce li se cere acum să finanțeze mai mult din resurse proprii.

Sursă foto – facebook.ilie.bolojan