Președintele Nicușor Dan a reacționat joi seară, 11 decembrie 2025, la semnalul public lansat de un grup numeros de magistrați cu privire la probleme de integritate și presiuni din sistemul judiciar, anunțând o întâlnire deschisă la Cotroceni pe luni, 22 decembrie, de la ora 10:00, „fără limită de timp”. În același mesaj, șeful statului a transmis că așteaptă materiale și sesizări din interiorul sistemului, inclusiv neasumate, pe care promite că le va citi.

Miza este una rară în politica recentă: președintele pune explicit greutatea instituției prezidențiale în spatele ideii că, atunci când un număr mare de magistrați reclamă probleme, tema nu mai poate fi tratată drept „zgomot de moment” sau conflict intern de breaslă. „Dacă 200 de magistrați spun că e o problemă de integritate, lucrurile sunt foarte serioase”, a transmis Nicușor Dan, indicând că ia semnalul ca pe un indicator de criză instituțională, nu ca pe o dispută de imagine.

Înscrieri până pe 18 decembrie. Documente – asumate sau nu

Potrivit anunțului, magistrații interesați să participe la discuția din 22 decembrie se pot înscrie până joi, 18 decembrie, ora 24:00, la adresa de e-mail indicată de Administrația Prezidențială: procetatean@presidency.ro. În paralel, președintele a solicitat trimiterea de materiale (sesizări, descrieri de practici, documente), „asumate nominal sau neasumate nominal”, la colegis@presidency.ro, tot până în 18 decembrie, miezul nopții.

Șeful statului a precizat și un detaliu logistic cu valoare politică: în săptămâna 15–19 decembrie se află în deplasări externe „confirmate cu mult timp înainte”, iar intervalul de la finalul săptămânii (vineri–duminică) va fi folosit pentru lectura materialelor trimise. Este o încercare de a arăta că demersul nu este improvizat și că, dincolo de gestul de comunicare, există o promisiune de procesare efectivă a informațiilor.

Scrisoare de solidaritate: „nu sunt cazuri izolate”

Contextul imediat este scrisoarea publică semnată de 178 de judecători și procurori (din structuri și instanțe importante, inclusiv Parchetul General, DNA, DIICOT și curți de apel), care reclamă că problemele invocate de colegi nu sunt excepții și cer protecție pentru cei care au vorbit public. Mesajul lor insistă pe ideea că „tăcerea nu este o opțiune” atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol și că sistemul are nevoie de o „reformă reală, onestă”, pentru a rămâne credibil în raport cu cetățeanul.

Semnatarii își leagă poziția și de temerea unor „repercusiuni” asupra magistraților care au ieșit în față cu acuzații sau descrieri despre presiuni din interior, într-un moment în care justiția este deja expusă unei tensiuni publice majore.

Episodul de la Curtea de Apel București și reacțiile instituționale

Tensiunea s-a văzut și la Curtea de Apel București, unde, înaintea unei conferințe de presă organizate în contextul dezbaterii publice, judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit neașteptat cu un mesaj de susținere pentru un coleg, descriind atmosfera din instituție ca fiind „toxică” și vorbind despre presiuni și instrumentarea acțiunilor disciplinare ca formă de intimidare.

Conducerea CAB a cerut, la rândul ei, verificarea tuturor acuzațiilor apărute în spațiul public și a insistat că evaluarea trebuie făcută de organismele competente, nu prin „verdicte” construite din afara sistemului.

În același timp, CSM a avut reacții divergente: Secția pentru judecători a vorbit despre riscul unei „campanii de destabilizare” și a cerut societății să nu fie influențată de poziții „izolate”, în timp ce Secția pentru procurori a anunțat demersuri pentru verificarea realității concluziilor apărute în spațiul public și a readus în discuție nevoia de ajustări în legislația justiției.

Un pariu prezidențial: canal instituțional, nu doar „management al emoției”

Prin invitația la o discuție fără limită de timp, Nicușor Dan încearcă să transforme o criză de încredere într-un canal instituțional de colectare a faptelor: cine reclamă, să o facă organizat; cine are documente, să le trimită; cine are argumente, să le susțină în fața unei instituții care poate pune presiune pentru clarificări și verificări.

Rămâne însă întrebarea-cheie: întâlnirea din 22 decembrie 2025 va produce un mecanism de follow-up (verificări, sesizări către Inspecția Judiciară, propuneri de modificări legislative, recomandări publice) sau va rămâne un moment de comunicare intensă, consumat rapid de conflictul dintre taberele din sistem. Faptul că președintele acceptă și materiale neasumate arată că mizează pe volum și pe pattern-uri (mai multe relatări convergente), dar ridică și o provocare: filtrarea responsabilă a informației, fără a transforma Cotroceniul într-un depozit de acuzații nevalidate.

Cert este că, odată ce un număr atât de mare de magistrați vorbește public despre probleme de integritate și presiuni, subiectul nu mai poate fi tratat ca o dispută internă. Devine o temă de securitate instituțională a statului: câtă încredere poate cere justiția, dacă în interiorul ei se conturează impresia de capturare, teamă și sancționare a celor care vorbesc.

Sursă foto – Nicusordan/facebook