Relaţia transatlantică primeşte un semnal de alarmă rar întâlnit: pentru prima dată, Danemarca include Statele Unite pe lista potenţialelor ameninţări la adresa securităţii sale naţionale. Evaluarea apare într-un raport anual al Serviciului de Informaţii al Apărării (DDIS), document care, de regulă, vorbeşte despre pericolele reprezentate de Rusia, China şi instabilitatea globală – nu despre principalul aliat din NATO.
Potrivit raportului, Washingtonul este descris ca folosind tot mai agresiv „puterea economică, inclusiv ameninţarea cu tarife vamale ridicate”, pentru a-şi impune agenda. Mai mult, DDIS notează că Statele Unite „nu mai exclud utilizarea forţei militare nici măcar împotriva aliaţilor”, formulare care marchează o schimbare de ton majoră în evaluările daneze asupra comportamentului strategic american.
Documentul este construit pe ideea că marile puteri au intrat într-o fază în care propriul interes naţional primează net în faţa angajamentelor multilaterale. „Marile puteri acordă o prioritate din ce în ce mai mare propriilor interese şi recurg la forţă pentru a-şi atinge obiectivele”, constată raportul, subliniind că Danemarca se confruntă astăzi cu mai multe ameninţări externe decât în anii anteriori, pe fondul escaladării tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor legate de garanţiile de securitate americane.
Chiar dacă accentul principal rămâne pus pe Rusia şi China – considerate în continuare principalii actori destabilizatori în vecinătatea europeană şi în sistemul internaţional – DDIS insistă că tablou de securitate s-a complicat. Pe de o parte, raportul avertizează că „ameninţarea militară din partea Rusiei la adresa NATO va creşte”. Pe de altă parte, arată că această ameninţare este resimţită cu atât mai acut la Copenhaga cu cât „există incertitudine cu privire la rolul Statelor Unite ca garant al securităţii Europei”.
Răcirea percepţiei faţă de Washington nu apare în vid. Relaţia, tradiţional foarte apropiată, dintre Danemarca şi Statele Unite a fost zguduită la începutul anului, când preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat deschis interesul de a prelua controlul asupra Groenlandei – teritoriu autonom arctic, bogat în resurse şi de importanţă strategică, aflat juridic în cadrul regatului danez. Chiar dacă ideea nu a fost reluată oficial în ultimele luni, la Copenhaga a fost citită ca un semnal brutal al modului în care Washingtonul este dispus să îşi trateze chiar şi cei mai loiali parteneri europeni.
Tensiunile au fost accentuate şi de diferenţele de abordare în recentele negocieri de pace privind Ucraina, unde priorităţile strategice ale SUA şi ale capitalelor europene nu au mai părut automat aliniate. Raportul danez citează, de asemenea, noua strategie de securitate naţională publicată la Washington, document în care administraţia Trump adoptă o linie de confruntare fără precedent cu Europa, după decenii de cooperare relativ disciplinată în cadrul NATO.
În această logică, DDIS avertizează că ameninţările reprezentate de Rusia şi de Statele Unite se pot interconecta: Moscova ar putea încerca să exploateze dorinţa americană de a închide rapid războiul din Ucraina pentru a crea fisuri între SUA şi partenerii europeni, inclusiv în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. Pentru Danemarca, ţară aflată în prima linie a Flancului Nordic şi cu responsabilităţi strategice în zona arctică şi Marea Baltică, orice slăbire a coeziunii transatlantice se traduce direct într-o vulnerabilitate suplimentară.
Raportul DDIS nu înseamnă o rupere a relaţiilor cu Washingtonul, dar reprezintă un semnal politic şi strategic greu de ignorat: pentru prima dată, la Copenhaga nu se mai pleacă de la premisa că Statele Unite sunt exclusiv furnizor de securitate, ci şi actor ale cărui decizii unilaterale pot deveni, în anumite condiţii, sursă de risc.
Sursă foto – pixabay.com
