Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, luni, că Ucraina nu va accepta în niciun scenariu cedarea de teritorii către Federația Rusă, în pofida presiunilor tot mai evidente ca actualele negocieri de pace, coordonate de Washington, să ducă la un compromis teritorial.

Afirmațiile sale vin în contextul în care planul de pace promovat de președintele american Donald Trump se află într-o fază avansată de negociere, dar încă departe de un consens clar între Kiev, Moscova și Washington.

„Nu avem dreptul moral să cedăm teritoriu”

„Cu siguranţă nu vrem să cedăm nimic. Pentru asta luptăm”, a spus Volodimir Zelenski, subliniind că, din perspectiva Kievului, problema teritoriilor ocupate nu este doar una politică, ci una de principiu.

„Nu avem dreptul legal să facem acest lucru în conformitate cu legislaţia ucraineană, Constituţia noastră, dreptul internaţional sau, să fim sinceri, dreptul moral”, a punctat președintele ucrainean, respingând explicit scenariul în care un eventual acord de pace ar consfinți, fie și indirect, anexările rusești.

Rusia insistă ca orice document care ar pune capăt războiului să includă concesii teritoriale clare și garanții privind statutul teritoriilor din est și sud aflate sub controlul său. Tocmai aici se află una dintre principalele linii de fractură dintre Kiev și Moscova, iar presiunea asupra Ucrainei a crescut odată cu implicarea directă a Washingtonului în conturarea unui plan de pace.

Planul Trump: de la 28 la 20 de puncte

Planul inițial de pace propus de Donald Trump, în 28 de puncte, a fost criticat în Ucraina și în anumite capitale europene ca fiind prea favorabil Rusiei, mai ales prin includerea unor formulări referitoare la „realitățile teritoriale de pe teren” și la „nevoia de stabilitate pe termen lung”, interpretate la Kiev drept o încercare de a îngheța conflictul cu prețul pierderii de teritorii.

Zelenski a anunțat însă că, în urma discuțiilor succesive cu partea americană, varianta actualizată a documentului a fost redusă la 20 de puncte.

„Punctele anti-ucrainene au fost eliminate”, a spus liderul de la Kiev, precizând că proiectul revizuit se află în faza finală de lucru. Potrivit acestuia, textul ar urma să fie definitivat luni seară și trimis marți către partea americană.

În același timp, Zelenski a recunoscut că Washingtonul „caută un compromis”, semn că, deși unele prevederi considerate inacceptabile de Kiev au fost îndepărtate, negocierile rămân extrem de sensibile, iar fiecare formulare poate avea implicații strategice majore.

De cealaltă parte, Donald Trump l-a acuzat recent pe Zelenski că nu ar fi citit ultima versiune a propunerii, sugerând că liderul ucrainean respinge de dragul imaginii interne un document pe care Washingtonul îl consideră echilibrat.

Consultări intense cu liderii europeni

Declarațiile președintelui ucrainean au venit în timp ce acesta se îndrepta spre Bruxelles, după o serie de întâlniri la Londra cu premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Discuțiile au vizat atât parametrii planului de pace, cât și viitorul arhitecturii de securitate în Europa de Est.

La Londra, cei trei lideri europeni au încercat să transmită un mesaj public de fermitate și unitate, pe fondul îngrijorărilor că, odată cu schimbarea priorităților la Washington, sprijinul occidental pentru Kiev ar putea deveni mai condiționat.

„Suntem şi rămânem în continuare puternic alături de Ucraina… pentru că ştim cu toţii că destinul acestei ţări este destinul Europei”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, într-un mesaj care vizează atât Kremlinul, cât și propria opinie publică.

Zelenski a vorbit, la rândul său, despre urgența menținerii unei linii comune între europeni și americani.

„Există unele lucruri pe care nu le putem gestiona fără americani, lucruri pe care nu le putem gestiona fără Europa, şi de aceea trebuie să luăm unele decizii importante”, a spus președintele ucrainean, insistând asupra nevoii de „unitate” în fața agresiunii ruse și de accelerare a procesului de încheiere a conflictului, fără a sacrifica interesele fundamentale ale Ucrainei.

Garanții de securitate și statutul regiunilor estice

În centrul discuțiilor se află două teme extrem de sensibile: garanțiile de securitate pe termen lung pentru Ucraina și statutul regiunilor estice, în special Donbasul. Kievul insistă ca orice acord de pace să fie însoțit de un pachet solid de garanții, astfel încât țara să nu fie expusă riscului unei noi agresiuni după câțiva ani.

Zelenski a explicat că negocierile cu SUA și aliații europeni includ aceste „probleme sensibile”, care privesc nu doar viitorul Ucrainei, ci și credibilitatea întregii structuri de securitate occidentale. Pentru Kiev, un acord care lasă Rusia cu câștiguri teritoriale recunoscute oficial și fără garanții ferme ar însemna nu pace, ci o pauză fragilă înaintea unui nou conflict.

Echilibru delicat între pace și principiile de suveranitate

În timp ce negocierile continuă, Ucraina rămâne prinsă între presiunea pentru „pace cât mai repede” – venită dinspre părți ale opiniei publice internaționale și din considerente economice – și necesitatea de a apăra principiile de suveranitate și integritate teritorială.

Mesajul transmis de Zelenski este clar: Kievul este dispus să discute, să ajusteze formulări, să caute compromisuri în materie de calendar, mecanisme de implementare și garanții, dar nu va semna un document care să transforme invazia rusă într-un „câștig legalizat”.

Cum va arăta versiunea finală a planului și în ce măsură va putea fi acceptată atât de Kiev, cât și de Moscova, rămâne de văzut. Deocamdată, singurul punct ferm pe care Zelenski îl repetă este că Ucraina nu își vinde teritoriul – nici pentru promisiuni de securitate, nici pentru un armistițiu grăbit.

Sursă foto – pixabay.com