Președintele României, Nicușor Dan, aflat în prima vizită oficială la Paris, a acordat un interviu cotidianului francez Le Monde, în care a vorbit despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024, influența Rusiei în procesul electoral, creșterea AUR și slăbirea luptei anticorupție în România. Șeful statului a făcut și o serie de referiri la colaborarea cu serviciile de informații franceze, în contextul anchetei privind ingerințele Moscovei.

Raport promis despre influența Rusiei, bazat și pe informații ale serviciilor franceze

Nicușor Dan a reamintit că anularea alegerilor prezidențiale de acum un an a fost, în opinia sa, „fără îndoială” o decizie bună. El a anunțat că, în următoarele luni, va publica un raport amplu care va reuni toate informațiile despre ceea ce s-a întâmplat înainte de primul tur al scrutinului din decembrie 2024, raport ce va include și date furnizate de partenerii francezi.

Potrivit președintelui, raportul Parchetului General, făcut public în septembrie, descrie un mecanism de interferență ce implică patru companii ruse de publicitate politică. Aceste concluzii ar fi confirmate de informații primite și de la alte servicii de informații occidentale, „inclusiv cele franceze”.

Nicușor Dan a explicat că unele site-uri, cunoscute anterior ca platforme dedicate sportului sau medicinei alternative, „s-au orientat brusc” către promovarea candidatului Călin Georgescu, indicând o campanie coordonată de influență.

Șeful statului a estimat că în două-trei luni va putea fi publicat un raport complet, care să pună toate aceste elemente în context. El a subliniat, însă, că demonstrarea juridică a unei interferențe rusești este un proces de contrainformații dificil, care poate dura între trei și cinci ani, chiar dacă există deja suficiente indicii care, odată adunate, pot demonstra existența unei influențe externe.

„România nu are încă o politică reală de apărare împotriva dezinformării”

Președintele a recunoscut că România nu dispune, în prezent, de o politică eficientă de apărare împotriva dezinformării și a propagării masive de informații false în spațiul online.

El a dat ca exemplu o recentă dezinformare potrivit căreia ar fi semnat un ordin de înrolare a 200.000 de persoane în armată. Instituțiile statului, spune Nicușor Dan, nu au încă mecanismele tehnice pentru a detecta automat o informație falsă care se multiplică rapid pe zeci de site-uri și poate ajunge, de exemplu, la jumătate de milion de oameni, și pentru a reacționa prompt.

Președintele estimează că, în următoarele șase luni, se va ajunge la un nivel de capacitate instituțională care să permită contracararea în timp util a unor astfel de campanii de dezinformare.

În același timp, Nicușor Dan a recunoscut că terenul pentru intoxicări informaționale este fertil în România din cauza frustrării sociale și a percepției persistente privind corupția. „Există o nemulțumire foarte puternică față de instituțiile din România, oamenii sunt frustrați de corupție, ceea ce îi pregătește să primească acest tip de dezinformare”, a declarat acesta.

Votanții AUR, descriși ca „nemulțumiți”, nu ca extremiști

Întrebat de jurnaliștii francezi despre creșterea AUR, partid pe care Le Monde îl prezintă drept formațiune de extremă dreapta, Nicușor Dan a încercat să nu radicalizeze imaginea electoratului acestei formațiuni.

„Persoanele care votează AUR nu sunt nici extremiste, nici pro-ruse. Dar nu au încredere în celelalte partide. Vor o schimbare, oricare ar fi ea”, a explicat președintele.

El a formulat și întrebarea-cheie pe care, spune el, și-o pun instituțiile democratice: „Cum putem să le recâștigăm încrederea?”. Răspunsul propus de șeful statului este unul de durată: „Este necesar, și acest lucru va dura, ca autoritățile să lucreze pentru oameni. Cetățenii trebuie să vadă că există o luptă reală împotriva corupției”.

Mesajul președintelui este că recuperarea electoratului radicalizat sau contestatar nu se poate face prin stigmatizare, ci prin reconstruirea încrederii în instituțiile statului, în special prin reforme credibile în zona anticorupție.

Critici la adresa DNA: „Nu mai vedem cazuri mari de corupție”

În interviul acordat publicației franceze, Nicușor Dan a reluat criticile la adresa Direcției Naționale Anticorupție, acuzând o diminuare majoră a intensității luptei anticorupție din ultimul deceniu.

„Nu mai vedem cazuri mari de corupție care să facă obiectul unei anchete a DNA”, a spus președintele, sugerând că românii percep o stagnare sau chiar o reculă în ceea ce privește sancționarea corupției la nivel înalt.

El a admis că nivelul de trai al românilor este astăzi net superior celui de acum douăzeci de ani, chiar dacă în ultimul an s-a înregistrat o scădere, însă a insistat că problema corupției rămâne o realitate structurală, „atât la cel mai înalt nivel al statului, cât și la cel mai jos”.

În viziunea președintelui, redeschiderea frontului anticorupție, într-un mod credibil și transparent, este esențială atât pentru stabilitatea internă, cât și pentru reziliența societății în fața campaniilor de dezinformare și a influenței rusești.

Vizita la Paris: Macron, Thales și Aleea „Nicolae Titulescu”

Interviul pentru Le Monde a fost realizat în contextul primei vizite oficiale a lui Nicușor Dan în Franța. Marți, președintele României urmează să fie primit la Palatul Elysee de omologul său, Emmanuel Macron, într-o întrevedere programată în jurul orei 14. Pe agendă se află discuții politice, de securitate și economice, inclusiv cooperarea bilaterală și rolul Franței în întărirea securității României.

Șeful statului român se va întâlni și cu reprezentanți ai marilor companii franceze, va avea o întrevedere cu primarul Parisului, Anne Hidalgo, și va vizita fabrica Thales, un actor major în industria de apărare și tehnologie.

De asemenea, Nicușor Dan va participa la ceremonia de inaugurare a Aleii „Nicolae Titulescu” în Parcul Monceau din Paris, un gest simbolic ce marchează recunoașterea rolului istoric al diplomatului român în arhitectura relațiilor europene din perioada interbelică.

Luni, în prima zi a vizitei, președintele s-a întâlnit cu comunitatea de români din Franța, căreia i-a transmis un mesaj „optimist”, afirmând că România are astăzi „o administrație care într-o oarecare măsură este de bună-credință, dar în orice caz este mai matură și începe să știe ce vrea”.

Prin mesajele sale la Paris și în presa franceză, Nicușor Dan încearcă să proiecteze imaginea unei Românii care își recunoaște vulnerabilitățile – corupția și dezinformarea – dar care caută să le abordeze prin cooperare cu partenerii occidentali și prin reconstrucția încrederii dintre cetățeni și stat.

Sursă foto – https://www.facebook.com/NicusorDan.ro