Președintele american Donald Trump a declanșat joi un nou val de controverse la nivel internațional, afirmând în Biroul Oval că „Spania merită să fie dată afară din NATO” din cauza nivelului redus al cheltuielilor sale militare. Declarația, transmisă de AFP și preluată de presa internațională, marchează cel mai dur atac al liderului american la adresa unui stat membru NATO de la revenirea sa la Casa Albă.

„Avem un singur întârziat, este Spania”, a spus Trump, referindu-se la angajamentul Alianţei privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare. „Ei n-au nicio scuză să nu o facă. Dar e în regulă. Sincer, poate că ar trebui să-i excludeţi din NATO.”

Deși formularea poate părea o exagerare în stilul caracteristic al lui Trump, surse apropiate Casei Albe citate de Politico afirmă că președintele american a menționat Spania în repetate rânduri în ultimele luni, ca exemplu de stat european „neperformant” atât în plan militar, cât și politic, din cauza „atitudinii ambigue față de Israel și relației prea cordiale cu Beijingul”.

Madridul, țintă politică dublă: subfinanțare militară și aliniere diferită în Orientul Mijlociu

Guvernul socialist condus de Pedro Sánchez a fost una dintre cele mai criticate administrații europene de către Washington în ultimul an, nu doar pentru nivelul cheltuielilor militare — care abia depășesc 1,3% din PIB —, ci și pentru poziția tot mai vocală împotriva Israelului în conflictul din Gaza.

Spania a fost prima țară din Europa de Vest care a recunoscut oficial statul Palestina în mai 2024, gest salutat de majoritatea țărilor arabe, dar privit cu ostilitate de Washington și Ierusalim. De atunci, relațiile bilaterale SUA–Spania s-au deteriorat vizibil.

În același timp, Madridul a promovat o agendă de politică externă centrată pe „autonomia strategică europeană”, un concept pe care Trump îl consideră „o insultă directă la adresa Statelor Unite”. Administrația americană a acuzat recent Spania că blochează unele decizii NATO privind sprijinul pentru Ucraina și consolidarea flancului sudic al Alianței, în special în zona Sahel.

Spania, printre ultimele în Europa la capitolul apărare

Potrivit datelor oficiale NATO pentru 2025, Spania alocă 1,37% din PIB pentru apărare, mult sub media europeană și departe de obiectivul asumat de 2% (nu 5%, cum a afirmat eronat Trump).
Doar Luxemburg și Belgia investesc mai puțin, în timp ce Polonia, România și Statele Baltice depășesc deja 3% din PIB.

În interiorul Spaniei, subiectul a devenit unul exploziv politic: opoziția conservatoare (Partidul Popular și Vox) acuză guvernul Sánchez de „izolarea țării în cadrul NATO” și de „supunere față de interesele Rusiei și Iranului” prin ambiguitățile sale diplomatice.

De cealaltă parte, guvernul de la Madrid susține că „Spania contribuie masiv în teatrele NATO din Mediterana și Atlantic” și că „investițiile în securitate nu se măsoară doar în procente, ci în angajamente reale”.

O confruntare ideologică mai amplă

Declarațiile lui Trump se înscriu într-o linie mai amplă de retorică anti-europeană, relansată în ultimele luni: critica Germaniei pentru dependența energetică de Rusia, presiuni asupra Italiei pentru achiziții militare americane, și acum — o țintire directă a Spaniei, stat cu guvern de stânga progresist, apropiat de pozițiile Franței lui Macron în privința „autonomiei strategice”.

În același timp, Trump mizează pe sprijinul masiv al lobby-ului pro-Israel din Congres și pe imaginea de „protector al Occidentului adevărat”. În acest context, Spania devine o țintă perfectă: un stat NATO care contestă linia pro-Israel și refuză creșterea cheltuielilor militare, adică exact opusul modelului dorit de Washingtonul trumpist.

Reacția Madridului: „Declarații nefondate”

Ministerul spaniol de Externe a răspuns scurt, printr-un comunicat difuzat joi seară:

„Spania este un membru loial al NATO, angajat în apărarea valorilor democratice și a securității colective. Declarațiile președintelui Trump sunt nefondate și nu reflectă realitatea contribuției noastre.”

Presa spaniolă vorbește însă despre o „nouă fisură transatlantică” și despre riscul ca Madridul să devină „țap ispășitor într-o campanie electorală americană care transformă politica externă în spectacol”.

Dincolo de retorică, mesajul lui Trump are o miză reală: reconfigurarea priorităților NATO în jurul intereselor americane directe. Flancul sudic (Mediterana, Africa de Nord, Atlanticul de Est) – dominat de Spania, Italia și Portugalia – ar putea fi marginalizat în favoarea flancului estic, unde Polonia și România sunt considerate „bastioane model” ale noii doctrine Trump.

Pe fondul tensiunilor dintre Washington și Bruxelles privind finanțarea apărării europene, Spania riscă astfel nu doar un conflict diplomatic, ci și o diminuare a influenței sale strategice în NATO.

În concluzie, declarația lui Trump nu este doar o ironie la adresa unui stat cu buget militar modest, ci o lovitură calculată într-o confruntare mai amplă: între o Americă trumpistă care cere obediență și o Europă care încearcă să-și păstreze autonomia politică — iar Spania, cu politica sa anti-Israel și pro-autonomie strategică, devine simbolul acestei rupturi.

Sursă foto – pixabay.com