Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seară, la B1 TV, că proiectul privind reducerea numărului de parlamentari la 300 nu este o măsură miraculoasă, dar reprezintă „o formă de respect față de electorat”. Declarația vine în contextul în care liderii UDMR și o parte dintre partenerii de coaliție s-au arătat nemulțumiți de insistența PNL asupra acestui subiect, considerat mai degrabă simbolic decât reformator.

„Nu sunt un populist, nu cred că, dacă vom avea 300 de parlamentari, de mâine în România totul se va schimba, dar e o formă de respect pentru electorat. Dacă ai spus ceva, e bine să te ţii de cuvânt”, a afirmat premierul.

O promisiune veche, reactivată

Tema celor „300 de parlamentari” revine periodic în discursul politic românesc, ca ecou al referendumului din 2009, când peste 80% dintre români au votat pentru reducerea numărului de membri ai Legislativului. De atunci, nicio majoritate nu a pus în aplicare consultarea populară.

Bolojan, devenit lider al PNL în toamna anului trecut, a readus subiectul în dezbatere la începutul mandatului său de premier. Mesajul nu e doar tehnic, ci strategic: premierul mizează pe recuperarea unui capital de încredere pierdut de clasa politică în ansamblu și, totodată, pe consolidarea profilului său de lider pragmatic, care „nu fuge de angajamentele luate în fața oamenilor”.

„A fost un proiect de lege, s-a pus problema cum votează partidele. PNL-ul a spus: hai să ne respectăm angajamentele pe care le-am luat. Dacă va trece, dacă nu va trece, rămâne de văzut, dar nu este un proiect care este în protocolul de coaliţie”, a explicat Bolojan.

Tensiuni cu UDMR: „E anormal să-ți schimbi poziția după șase luni”

Întrebat despre nemulțumirea UDMR, premierul a insistat că proiectul nu urmărește să afecteze reprezentarea minorităților, dar că retragerea sprijinului politic pentru o inițiativă deja susținută ar fi „lipsă de fair play”.

„E foarte important să reducem numărul de parlamentari, dar să respectăm o pondere normală a minorităților. Ar fi anormal ca, dacă e un proiect pe rol și eu sunt în Parlament și votez, după șase luni de zile să-mi schimb părerea. Cred că nu este fair play față de electoratul nostru”, a spus Bolojan.

Surse politice susțin că tema a fost una dintre cauzele recentei răceli dintre premier și conducerea UDMR, partid care acuză PNL că încearcă să câștige teren electoral „pe seama sensibilităților etnice” și a temelor simbolice cu priză publică.

Anti-populism cu miză electorală

Deși afirmă că nu este un populist, discursul lui Bolojan are o dimensiune clar politică. Într-un moment în care majoritatea partidelor se confruntă cu un nivel scăzut de încredere, premierul își consolidează imaginea de lider predictibil și consecvent, care respectă angajamentele și evită retorica spectaculoasă.

Este, de fapt, o strategie dublă: să arate că PNL poate fi ferm fără a fi demagogic, și să delimiteze guvernarea liberală de cea PSD din anii trecuți.

„Problema de fond este calitatea legilor pe care le scoate un Parlament, calitatea parlamentarilor, orientarea generală a unei majorități. Acestea sunt problemele reale”, a subliniat premierul.

O agendă de reformă „în straturi”

Reducerea numărului de parlamentari vine pe fondul unui pachet mai amplu de reforme administrative, lansate de guvernul Bolojan – de la reorganizarea aparatului bugetar până la restructurarea companiilor de stat. În această logică, premierul tratează „cei 300 de parlamentari” nu ca pe o promisiune izolată, ci ca pe o componentă de disciplină politică și respect instituțional.

Analistul politic Mircea Marin comentează că „Bolojan încearcă să schimbe registrul discursului public: nu mai vorbește despre morală politică în termeni idealiști, ci despre consecvență ca probă de profesionalism. E o diferență de ton, dar și de viziune.”

În loc de concluzie: simbolul celor 300

Tema celor 300 de parlamentari nu va schimba, cum spune chiar Bolojan, soarta guvernării românești peste noapte. Dar insistența premierului are valoare de semnal.

Într-o perioadă în care clasa politică e percepută ca volatilă și interesată doar de compromisuri conjuncturale, gestul de a menține o promisiune — oricât de simbolică — funcționează ca un exercițiu de încredere publică.

Pentru Bolojan, mesajul e clar: reducerea numărului de parlamentari nu e o reformă în sine, ci un test al caracterului unei guvernări care vrea să arate că își respectă cuvântul.

Sursă foto – pixabay.com