Sistemul judiciar din România intră într-o criză fără precedent după ce Adunările Generale ale judecătorilor de la toate cele 16 curți de apel au decis suspendarea ședințelor de judecată, cu excepția cauzelor urgente, în semn de protest față de proiectul Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Mișcarea este dublată de deciziile mai multor parchete – inclusiv Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov – de a suspenda activitățile de urmărire și supraveghere penală pe termen nelimitat.

Justiția paralizată de la 27 august

De miercuri, 27 august, procesele vor fi suspendate la nivel național, cu excepția măsurilor preventive și a altor cauze de urgență absolută (arestări, ordine de protecție, custodie). Tribunalul București, Curțile de Apel București, Iași, Constanța, Oradea, Galați, Alba Iulia și Ploiești au anunțat deja oficial încetarea ședințelor de judecată. Judecătorii reclamă „campania agresivă” împotriva sistemului judiciar și cer retragerea imediată a proiectului de lege.

„Se creează un risc major de destabilizare a sistemului judiciar și o atmosferă de ură publică generată de acțiunile iresponsabile ale factorului politic”, arată un comunicat al Curții de Apel Oradea.

Procurorii denunță „desființarea de facto” a pensiilor de serviciu

În paralel, procurorii din Brașov și București au decis suspendarea activităților curente, limitându-se strict la cauze cu arestări preventive sau ordine de protecție. Aceștia consideră că prin noua reformă „se desființează de facto pensia de serviciu a magistraților”, contrar jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București avertizează că proiectul Guvernului „nu rezolvă nicio inechitate socială”, este lipsit de fundamentare și contravine angajamentelor asumate prin PNRR și Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022–2025.

Argumentele magistraților

Potrivit datelor invocate de protestatari, pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă doar 4% din totalul pensiilor speciale din România, iar numărul beneficiarilor este de aproximativ 5.000 – adică 0,0001% din totalul pensionarilor. Cu toate acestea, spun judecătorii, sistemul judiciar a devenit „ținta predilectă a atacurilor politice” menite să transfere asupra magistraților responsabilitatea pentru dificultățile bugetare ale statului.

„Demersul normativ riscă să distrugă atractivitatea profesiei, să genereze un nou val de pensionări și să compromită stabilitatea resursei umane din justiție”, avertizează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care s-a raliat pozițiilor adoptate de curțile de apel.

O confruntare deschisă cu Guvernul Bolojan

În centrul conflictului se află proiectul de lege prin care Executivul dorește recalcularea pensiilor de serviciu, creșterea treptată a vârstei de pensionare și reducerea cuantumului acestora. Deși o primă reformă a fost adoptată în 2023, magistrații susțin că este „prematur” să se discute o nouă schimbare înainte de evaluarea impactului măsurilor anterioare.

Deciziile luate marți, 26 august, marchează cea mai amplă formă de protest din justiție din ultimii ani. Blocarea instanțelor și a parchetelor ar putea afecta mii de dosare și procese, inclusiv cauze civile și penale cu miză socială și economică.

Pentru moment, Guvernul nu a transmis o reacție oficială la valul de proteste, însă presiunea asupra premierului Ilie Bolojan crește exponențial, iar conflictul dintre Executiv și puterea judecătorească riscă să se transforme într-o criză instituțională majoră.

Sursă foto – pixabay.com