Cu doar 48 de ore înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din România, o decizie drastică luată de autoritățile americane zguduie scena politică și diplomatică de la București: România a fost oficial exclusă din Programul Visa Waiver, în urma unei reevaluări lansate la finalul lunii martie de către Departamentul pentru Securitate Internă (DHS). Decizia, anunțată oficial printr-un comunicat comun al DHS și al Departamentului de Stat, pune capăt unei perioade scurte, dar intens simbolice, în care România fusese desemnată eligibilă pentru accesul fără viză în SUA.
O premieră negativă și un semnal politic puternic
România devine astfel prima țară din istoria programului care, după ce fusese admisă, este suspendată și apoi eliminată complet. Doar Argentina (2001) și Uruguay (2003) mai fuseseră retrase din program, însă niciodată printr-o procedură publică de suspendare urmată de revocare.
În spatele formulărilor diplomatice, mesajul este clar: Securitatea imigrației și a frontierei primează, chiar și în fața parteneriatelor strategice. ”Menținerea standardelor înalte ale Programului Visa Waiver este esențială pentru securitatea noastră națională”, a declarat Tricia McLaughlin, Secretar Asistent în cadrul DHS. România ar putea fi readmisă „dacă va îndeplini criteriile statutare de eligibilitate”, dar fără niciun calendar clar.
De ce acum? Legătura cu ingerințele externe din alegerile din 2024
Decizia vine într-un moment tensionat. James E. Trainor, emisar republican trimis la București pentru monitorizarea alegerilor prezidențiale, a confirmat public existența unor ingerințe externe în scrutinul anulat din 2024, subliniind că acestea au „subminat voința poporului român”.
Deși DHS nu face nicio referire explicită la alegerile din România, cronologia deciziilor – suspendarea programului în martie, revocarea în mai, chiar înainte de alegeri – alimentează speculațiile privind o posibilă legătură între îngrijorările de securitate și instabilitatea electorală.
Reacția României: regret diplomatic, dar retorică prudentă
Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat în care exprimă “regret” față de decizia partenerului strategic american, subliniind că România a îndeplinit toate criteriile legale pentru aderarea la program. Tonul este diplomatic, dar lipsit de fermitate. MAE evită să critice deschis administrația americană, semn că Bucureștiul nu dorește să tensioneze relațiile bilaterale, mai ales într-un context regional volatil, dominat de războiul din Ucraina și repoziționările NATO.
Un eșec politic cu răsunet intern
În plan intern, decizia are potențialul de a deveni un subiect major de campanie electorală. Promisiunea intrării în Visa Waiver a fost susținută intens de Guvern și Președinție ca simbol al integrării României în lumea occidentală. Acum, retragerea poate fi percepută ca un eșec al diplomației românești, dar și ca o punere la colț din partea Washingtonului în fața unor evoluții democratice îngrijorătoare.
Mai grav, momentul anunțului – cu doar două zile înainte de alegeri – ar putea fi folosit politic, fie de către candidații pro-occidentali, care vor cere „repararea relației cu SUA”, fie de cei cu discursuri suveraniste, care vor denunța “aroganța partenerului american”.
Ce urmează?
Pentru cetățenii români, consecințele sunt clare: călătoriile în SUA vor necesita în continuare viză, iar speranța unei liberalizări rapide s-a năruit. Pentru autoritățile române, miza este mai profundă: readucerea României pe traiectoria unui parteneriat transatlantic de încredere. Iar pentru SUA, semnalul este dublu: securitatea nu face compromisuri, iar influențele străine în alegeri vor atrage consecințe – inclusiv pentru aliați.
În lipsa unor clarificări suplimentare din partea Washingtonului, România rămâne cu o dilemă dureroasă: a fost exclusă pentru motive tehnice sau ca avertisment strategic?
Sursa foto – pixabay.com
