Martin Bosma, președintele Camerei inferioare a Parlamentului olandez (Tweede Kamer), a provocat controverse internaționale după ce i-a propus ambasadorului Franței în Olanda, François Alabrune, la un dineu oficial, un plan de împărțire a Belgiei între Franța și Olanda.
„Olanda vrea ca Flandra să i se alăture. Valonia se va putea duce la Franţa”, i-a spus Bosma ambasadorului francez, potrivit relatărilor apărute în presa belgiană și olandeză.
Declarația, catalogată drept provocatoare de numeroși comentatori politici, este în linie cu viziunile mai vechi ale Partidului Libertății (PVV), formațiune de extremă dreapta fondată de Geert Wilders, din care Bosma face parte. Ideea unei „Olande Mari”, prin anexarea regiunii Flandra, este susținută și de formațiuni flamande radicale, precum Vlaams Belang, dar și de liderul naționalist flamand Bart De Wever, premierul actual al Belgiei.
Cotidianul belgian La Libre notează că acest vis de reunificare a olandofonilor își are rădăcinile istorice în perioada premergătoare căderii orașului Antwerpen, în 1585, când Olanda și Flandra erau unite.
Într-o intervenție mai veche, Bosma declara: „Dacă aş putea să mor ca olandez de sud, aș muri mai fericit decât belgian”, pledând pentru o nouă ordine geopolitică în regiune, care ar include unificarea Flandrei cu Olanda și crearea unei puteri economice majore în Europa de Nord-Vest, prin fuziunea porturilor Rotterdam și Antwerpen.
Cu toate acestea, sondajele realizate de-a lungul ultimului deceniu indică un sprijin relativ scăzut pentru această idee în rândul populației. Un sondaj din 2010 arăta că doar 20% dintre olandezi susțineau unificarea Flandrei cu Olanda și Valoniei cu Franța, iar un alt studiu din 2007 indica o susținere de 45% pentru fuziunea cu Flandra.
Până în prezent, guvernele Olandei, Belgiei și Franței nu au reacționat oficial la această declarație. Subiectul riscă însă să tensioneze relațiile diplomatice și să alimenteze dezbateri privind viitorul structurii federale a Belgiei.
Sursa foto – pixabay.com
