• Liderul majorităţii din Senat, John Thune, a declarat luni că preşedintele Donald Trump nu poate avea încă un mandat „fără o schimbare în Constituţie” şi a sugerat că preşedintele vorbeşte despre posibilitatea unui al treilea mandat ca o modalitate de a se distra pe seama presei, relatează CNN.
  • Preşedintele american Donald Trump a reacţionat luni la condamnarea şefei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, făcând paralele cu propriile sale cazuri judiciare din Statele Unite, relatează BFMTV.
  • China şi Rusia sunt „prieteni pentru totdeauna, niciodată duşmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi, în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat şi semnele de normalizare a relaţiilor dintre Washington şi Moscova, relatează Reuters.
  • Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat luni că SUA vor primi o lovitură puternică dacă se va da curs ameninţării preşedintelui Donald Trump de a bombarda Iranul, în cazul în care Teheranul nu acceptă un nou acord nuclear cu Washingtonul, relatează Reuters.
  • Fostul comandant al Marnei israeliene, Eli Sharvit, a fost desemnat de către premierul israelian Benjamin Netanyahu în postul de nou director al serviciilor israeliene de informaţii interne, Shin Bet, anunţă luni biroul premierului, în pofida blocării de către Curtea Supremă a unei cereri a Guvernului de destituire a directorului în exerciţiu al securităţii interne israeliene, Ronen Bar, relatează AFP.
  • Armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare cuprinzător pentru sudul Fâşiei Gaza – cel mai mare de la reluarea ofensivei sale în teritoriul palestinian la începutul acestei luni, relatează BBC.
  • Economia SUA va înregistra o creştere modestă de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, pe fondul incertitudinii politice şi al noilor tarife impuse de administraţia Trump, potrivit celui mai recent sondaj CNBC Rapid Update, care prefigurează o posibilă perioadă de stagflaţie.
  • Preţurile petrolului au crescut luni cu aproximativ 2%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni, pe fondul îngrijorărilor că aprovizionarea globală ar putea fi afectată dacă preşedintele american Donald Trump îşi pune în aplicare ameninţările privind impunerea unor tarife suplimentare Rusiei şi eventuale atacuri asupra Iranului, transmite Reuters.
  • Numărul angajaților din industria auto germană a scăzut de la 780.000 în ianuarie 2024, la 000, la începutul acestui an, o scădere de 4,6%, care nu pare a se opri. (Welt)
  • Bursa americană a înregistrat cel mai slab trimestru din ultimii aproape trei ani din cauza temerilor că tarifele lui Donald Trump vor introduce o perioadă de stagflație în cea mai mare economie din lume. S&P 500 a scăzut cu 4,6% în primele trei luni din 2025, cea mai slabă performanță din trimestrul al treilea din 2022, în timp ce scăderea Nasdaq a fost de 10,4%. (FT)
  • China a blocat tranzacția de 23 de miliarde de dolari a mai multor porturi din întreaga lume – inclusiv două porturi cheie din Canalul Panama – către un grup condus de gigantul american de investiții BlackRock. Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței din China a inițiat în mod neașteptat o investigație privind potențialele încălcări ale legilor anti-monopol din China, blocând acordul. (NYPost)
  • La 28 ianuarie, Agenția Franceză pentru Achiziții de Armament a anunțat că a atribuit societății KNDS France un contract pentru modernizarea a încă 100 de tancuri Leclerc la standardul XLR. Reamintim că armata franceză urmează să doteze 160 de astfel de tancuri până în 2030 și 200 până în 2035.
  • Compania germană Rheinmetall și Lockheed Martin din Statele Unite au făcut un progres major în domeniul artileriei de precizie cu rază lungă de acțiune prin prezentarea celei mai recente dezvoltări comune, sistemul de rachete GMARS. La un recent eveniment internațional găzduit în Europa, cei doi giganți din domeniul apărării au prezentat capacitățile avansate ale noului sistem de lansare unui public select provenit din 14 țări, cuprinzând lideri militari, profesioniști din domeniul apărării și experți din industria de aparare.
  • Turcia a testat cu succes racheta de croazieră SOM-J lansată din aer, de un avion F-16 de producție americană. Racheta este produsă de industria din Turcia. Ceea ce au reușit turcii e și dezvoltarea unui sistem software, UBAS (Aircraft Independent Firing System), care permite utilizarea rachetei SOM-J pe F-16, chiar dacă acest avion nu avea inițial astfel de capacitate. E o reușită importantă și un pas uriaș spre independența Turciei de armament aliat.
  • Rusia intenționează să reia producția pe scară largă a avionului de luptă MiG-35, o variantă modernizată a MiG-29, pentru a compensa pierderile suferite în războiul din Ucraina. Deși MiG-35 beneficiază de modernizări importante, precum avionică digitală, autonomie extinsă și interoperabilitate cu alte avioane precum Su-30SM2 și Su-35S, lipsa radarului AESA de ultimă generație și dificultățile de producție pun sub semnul întrebării fezabilitatea planului. Fabricile rusești de avioane se confruntă cu lipsa forței de muncă specializate, lanțuri de aprovizionare disfuncționale și infrastructură insuficientă, ceea ce face improbabilă o relansare rapidă a producției.
  • Honeywell a lansat un program pilot în colaborare cu Marina SUA pentru a accelera transferul tehnologic în cadrul AUKUS, vizând producția de piese pentru submarinele americane din clasa Virginia, ce urmează să fie livrate Australiei. În următorii doi ani, compania va selecta cinci furnizori locali pentru a fabrica cinci componente esențiale, facilitând transferul de date sensibile printr-un sistem digital securizat. Programul pregătește terenul pentru viitoarea producție a submarinelor nucleare SSN-AUKUS în Australia. Honeywell consideră Australia o țară sigură și strategică pentru investiții în lanțuri de aprovizionare reziliente.
  • Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat un nou program de pensionări anticipate și demisii voluntare pentru angajații civili ai Pentagonului, cu scopul de a evita concedierile forțate. Deși detaliile sunt limitate, măsura vine în contextul reducerii cu 5-8% a personalului civil, estimată la 50.000–60.000 de posturi. Până acum, sub 21.000 de angajați au acceptat prima ofertă voluntară. Noua schemă se aplică imediat, iar liderii departamentelor trebuie să prezinte până pe 11 aprilie noi organigrame restructurate.
  • Lituania va crește cheltuielile pentru apărare la 5-6% din PIB între 2026 și 2030, devenind lider în NATO la acest capitol. Țara a comandat 44 de tancuri Leopard 2A8 și va achiziționa vehicule de luptă CV90 pentru formarea unei divizii complete. Totodată, Lituania atrage investiții în industria de apărare, inclusiv o fabrică Rheinmetall pentru muniție de artilerie de 155 mm, aflată în construcție la Baisogala. Autoritățile oferă sprijin financiar și infrastructură pentru a atrage alți producători, în cadrul inițiativei „Green Corridor”.

 

sondaj

Sursa foto – alert24.ro