România nu mai poate fi privită ca un întreg omogen din punct de vedere economic. Dacă până acum era o obișnuință să vorbim despre două Românii – cea urbană și cea rurală – datele recente indică faptul că trebuie să includem și o a treia categorie: București-Ilfov, care joacă în propria ligă. Această regiune a devenit un pol economic atât de puternic încât, în 2023, a reușit să depășească întreaga Bulgarie în ceea ce privește produsul intern brut (PIB) nominal.

sondaj

Un PIB peste cel al Bulgariei

În 2023, regiunea București-Ilfov a atins un PIB nominal de 95,5 miliarde de euro, depășind PIB-ul total al Bulgariei, care s-a situat la 94,7 miliarde de euro. Această realizare este semnificativă, având în vedere că vorbim despre o regiune dintr-o țară mai mare, care generează mai multă valoare economică decât un întreg stat vecin.

Mai mult, atunci când PIB-ul este ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPS), București-Ilfov atinge 190% din media Uniunii Europene, plasându-se pe poziții similare cu metropole europene de top, precum Bruxelles și Praga. Excepție fac doar statele cu economii distorsionate de companii multinaționale, cum sunt Luxemburg și Irlanda.

Disparități economice și inegalități regionale

Această creștere spectaculoasă a Bucureștiului contrastează puternic cu situația restului țării. Pe de o parte, există orașele mari din România, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași sau Brașov, care au economii dinamice și atrag investiții consistente. Pe de altă parte, multe zone rurale și orașe mici din restul țării rămân în urmă, cu venituri scăzute, oportunități economice limitate și infrastructură subdezvoltată.

Această realitate a creat o fractură economică între trei Românii distincte:

  1. București-Ilfov – motorul economic al țării, comparabil cu capitalele europene dezvoltate.
  2. Marile orașe (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța etc.) – centre urbane emergente, dar încă departe de nivelul economic al Bucureștiului.
  3. Restul țării – zone cu o dezvoltare economică modestă și perspective limitate.

Factorii care au propulsat București-Ilfov în top

Există mai mulți factori care au contribuit la această ascensiune impresionantă a regiunii București-Ilfov:

  • Concentrarea investițiilor străine directe – Bucureștiul atrage cea mai mare parte a capitalului străin investit în România.
  • Sectorul IT&C și serviciile financiare – Bucureștiul a devenit un hub regional pentru industria IT și servicii de outsourcing.
  • Infrastructura și conectivitatea – prezența aeroportului Otopeni și a principalelor centre de afaceri ale țării.
  • Forța de muncă bine calificată – universitățile din București produc anual mii de absolvenți pregătiți pentru industriile de vârf.
  • Cheltuielile publice și private – salariile mai mari și consumul ridicat stimulează economia locală.

Implicații pentru viitor

Creșterea economică a Bucureștiului aduce beneficii pentru întreaga țară, dar ridică și probleme importante legate de distribuția echitabilă a resurselor și de reducerea decalajelor regionale. O întrebare esențială este: Cum poate România să transforme această creștere concentrată într-un fenomen care să beneficieze și restul țării?

Este necesară o strategie clară pentru descentralizarea economică, astfel încât dezvoltarea să fie mai uniformă. Investițiile în infrastructură, digitalizare, educație și stimularea mediului de afaceri în orașele mai mici și în mediul rural sunt esențiale pentru a preveni o Românie tot mai polarizată.

Faptul că București-Ilfov a depășit Bulgaria în ceea ce privește PIB-ul este un semnal clar al potențialului economic al regiunii. Însă această evoluție trebuie să fie urmată de politici care să reducă decalajele dintre „cele trei Românii” pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a întregii țări.

Viitorul României nu trebuie să fie doar despre succesul Bucureștiului, ci despre cum acest succes poate deveni un catalizator pentru prosperitatea tuturor regiunilor.

 

Sursa foto- https://x.com/sorinmelenciuc/status/