Elevul care și-a înjunghiat profesoara: un caz cutremurător al sistemului de justiție pentru minori

Cazul lui Ediz Yeniatakan, elevul de 17 ani care și-a atacat profesoara cu un cuțit în timpul orelor, a șocat opinia publică și a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului educațional și judiciar în prevenirea unor astfel de tragedii. Pe data de 14 ianuarie 2025, Curtea de Apel București a redus pedeapsa tânărului de la 7 ani la 5 ani într-un centru de detenție pentru minori. Acest articol analizează motivele acestei decizii, precum și implicațiile sociale și morale ale cazului.

sondaj

Premeditarea atacului

Pe 5 aprilie 2023, Ediz Yeniatakan a intrat în sala de clasă de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București cu un cuțit și a atacat-o pe profesoara de limba japoneză, Andreea Raluca Puchea. Profesoara a reușit să blocheze lovitura, iar rana provocată în zona gâtului nu i-a pus viața în pericol datorită reflexului de autoapărare. Totuși, declarațiile elevului și probele colectate în timpul procesului arată că fapta a fost premeditată. Ediz a recunoscut că éși propusese să o ucidă, alegând zona gâtului pentru a maximiza gravitatea atacului.

Decizia Curții de Apel: factori care au influențat reducerea pedepsei

Deși inițial Tribunalul București l-a condamnat la 7 ani într-un centru de detenție, Curtea de Apel a redus pedeapsa la 5 ani, invocând următoarele motive:

  1. Vârsta și lipsa antecedentelor penale: Judecătorii au considerat că, fiind minor și neavând antecedente penale, Ediz reprezintă un caz ce necesită mai mult reeducare decât pedepsire severă.
  2. Sinceritatea și cooperarea: Pe parcursul procesului, elevul a recunoscut fapta și a colaborat cu autoritățile, detaliind motivațiile sale, oricât de tulburătoare ar fi fost acestea.
  3. Focusul pe reabilitare: Instanța a pus accent pe principiul reeducării minorilor, considerând că perioada de 5 ani este suficientă pentru a atinge acest obiectiv, în condițiile unui tratament adecvat în centrul de detenție.

Impactul asupra victimei și daunele morale

Profesoara, victimă a atacului, a primit 20.000 de euro ca daune morale, suma fiind redusă față de cele 50.000 de euro inițiale acordate de Tribunal. Decizia Curții de Apel a fost justificată prin faptul că daunele morale nu trebuie să constituie o modalitate de îmbogățire, ci să reflecte în mod echitabil suferințele victimei. Instanța a recunoscut totuși impactul emoțional profund asupra profesoarei, care încă resimte nesiguranță și angoasă în mediul profesional.

Un sistem care își protejează minorii, dar care trezește controverse

Un aspect controversat al acestui caz este faptul că Ediz Yeniatakan a fost conștient că legislația europeană pentru minori împrejură pedeapsa. Conversațiile sale pe WhatsApp arată că el a prevăzut că va primi o pedeapsă redusă, înțeleptănd vulnerabilitățile unui sistem orientat pe reeducare și nu pe pedepsire.

Concluzii și întrebări rămase

Cazul Ediz Yeniatakan ridică numeroase întrebări despre cum pot fi prevenite asemenea tragedii. Sunt suficiente mecanismele actuale de consiliere psihologică pentru elevi? Cum pot profesorii să fie mai bine protejați în fața riscurilor crescânde din mediul educațional?

De asemenea, este clar că sistemul de justiție trebuie să găsească un echilibru între reabilitarea minorilor și protejarea societății de comportamentele lor violente. Faptul că Ediz Yeniatakan a fost internat într-un centru de detenție poate reprezenta o soluție temporară, dar întreaga societate trebuie să împre un efort concertat pentru a preveni recidiva și a sprijini victimele acestor atacuri.

 

Sursa foto – libertatea.ro