România și-a cheltuit întreaga capacitate bugetară pentru anul 2024 până la data de 24 octombrie, moment care marchează cea mai timpurie „zi a vistieriei goale” din Uniunea Europeană, conform calculelor realizate de think-tankul Agenda Austria. De la această dată, statul român funcționează exclusiv pe baza împumuturilor, ilustrând o situație economică precarie și o gestiune bugetară alarmantă.
Deficit bugetar record și datorii copleșitoare
Conform proiectului de Ordonanță de Urgență adoptat recent de Guvern, deficitul bugetar al României pentru anul 2024 este estimat la 8,6% din PIB, adică 151,79 miliarde de lei. Această valoare ridicată obligă statul să contracteze împumuturi anuale masive pentru a acoperi diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului consolidat. Mai mult, dobânzile aferente acestor credite se ridică la peste 37 de miliarde de lei doar în acest an.
Datoria publică a României a atins deja 54,4% din PIB la sfârșitul lunii septembrie 2024 și se estimează că va depăși pragul de 60% în anii următori, situându-se astfel într-o zonă critică pentru stabilitatea economică a țării.
Context european: România, în coada clasamentului
În medie, șările membre ale Uniunii Europene intră în perioada de „finanțare prin datorii” în data de 8 decembrie. De exemplu, Danemarca și Portugalia reușesc să păstreze echilibrul bugetar până în luna ianuarie a anului următor, demonstrând o gestiune fiscală eficientă. Austria a ajuns la „ziua vistieriei goale” pe 7 decembrie, iar economistul Dénes Kucsera de la Agenda Austria atrage atenția asupra faptului că, de ani de zile, țara sa trăiește peste posibilitățile economice reale.
Un exemplu pozitiv îl constituie Suedia, care și-a redus datoria publică la 33% din PIB în ultimele două decenii. În 10 din ultimii 20 de ani, veniturile statului suedez au depășit cheltuielile, demonstrând că este posibil să gestionezi cu succes finanțele publice fără a pune în pericol economia națională.
Consecințe și riscuri pentru România
Nevoia record de finanțare a statului român – 235 miliarde de lei – reprezintă un semnal de alarmă. Această sumă include nu doar acoperirea deficitului, ci și rostogolirea datoriilor mai vechi. Situația reflectă o dependență cronică de împumuturi și o incapacitate de a genera venituri bugetare suficiente pentru a acoperi cheltuielile curente.
Pe termen lung, această situație poate avea efecte grave, inclusiv:
- Creșterea poverii datoriei publice, ceea ce limitează capacitatea de investiții în infrastructură, educație și sănătate.
- Dobânzi tot mai mari, care vor continua să erodeze resursele bugetare.
- Risc de retrogradare a ratingului de țără, ceea ce ar spori costurile de finanțare pe piețele internaționale.
Soluții pentru redresare
Pentru a evita un scenariu de criză fiscală, România are nevoie urgentă de reforme structurale și de o gestionare mai eficientă a finanțelor publice. Printre soluțiile posibile se numără:
- Reducerea cheltuielilor neesențiale și prioritizarea investițiilor strategice.
- Creșterea colectării veniturilor fiscale prin digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii fiscale.
- Stimularea economiei pentru a genera mai multe venituri în mod sustenabil.
România trebuie să se inspire din exemplele pozitive oferite de alte state europene și să adopte o abordare responsabilă în ceea ce privește planificarea bugetară. Ziua vistieriei goale nu trebuie să devină o tradiție, ci un prilej de reflecție și acțiune concretă pentru viitor.
Sursa – Curs de guvernare
Sursa foto – pixabay.com
