Într-un context electoral tensionat, o rețea secretă de pagini de Facebook a vizat alegătorii din România în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale, promovând figuri de extremă dreapta și atacând candidata pro-UE, Elena Lasconi. Potrivit unei investigații publicate de Bloomberg, această rețea a derulat peste 4.100 de anunțuri politice, vizualizate de aproximativ 199 de milioane de ori din august, cu un buget estimat de aproape 265.000 de euro.
O campanie bine coordonată, cu origini necunoscute
Campania, desfășurată pe 25 de pagini aparent independente, a fost conectată prin infrastructură comună de găzduire, publicitate și e-mail, indicând o structură de administrare centralizată. În ciuda amplorii, nu este clar cine se află în spatele acesteia. Cercetătorii de la Reset Tech și Check First, care au analizat datele, sugerează că aceasta a avut ca scop influențarea rezultatului alegerilor, în special prin promovarea lui Călin Georgescu, un politician pro-rus și susținător al valorilor naționaliste.
Dezinformare și polarizare prin intermediul social media
Anunțurile au fost folosite pentru a amplifica mesaje agresive și polarizante, atacând-o pe Elena Lasconi și sprijinindu-l pe George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor. Reclamele au caracterizat-o pe Lasconi drept o „marionetă a Occidentului” și l-au descris pe președintele Klaus Iohannis drept un „dictator” pentru susținerea acordată acesteia. În același timp, Georgescu a fost prezentat ca un „președinte patriot”, apărător al națiunii împotriva „establishmentului politic”.
Această strategie a inclus utilizarea unor pagini de Facebook care se prezentau drept site-uri de știri sau divertisment, dar care nu furnizau informații juridice sau editoriale și erau gestionate de administratori din România. Potrivit raportului, multe dintre aceste site-uri împărtășeau adrese IP comune și aveau un design similar, consolidând ideea unei rețele centralizate.
Interferența străină și anularea alegerilor
Raportul a fost publicat pe fondul unei decizii istorice a Curții Supreme din România, care a anulat votul din primul tur al alegerilor prezidențiale, invocând acuzații de ingerință rusă. Documente declasificate de serviciile de informații au arătat că Georgescu ar fi beneficiat de o campanie coordonată de „actori de stat” străini, inclusiv prin platforma TikTok. Moscova a negat orice implicare.
Aceasta este prima dată când alegerile din România sunt invalidate pe baza ingerințelor străine, marcând un moment critic pentru securitatea electorală a țării.
Meta și răspunsul la acuzații
Deși Meta Platforms Inc. (compania care deține Facebook și Instagram) a refuzat să comenteze raportul, reprezentanții săi, inclusiv Nick Clegg, au susținut că nu există dovezi privind incidente majore pe platformele sale în România. Totuși, cercetătorii au folosit Ad Library, instrumentul de transparență al Meta, pentru a analiza anunțurile, dezvăluind amploarea campaniei.
Meta a afirmat că în 2024 a eliminat aproximativ 20 de operațiuni secrete de influențare la nivel global, majoritatea având legături cu Rusia. Totuși, cazul României evidențiază faptul că rețelele sociale rămân un instrument puternic pentru manipularea opiniei publice.
Consecințele pentru viitor
Acest caz scoate în evidență vulnerabilitățile democrațiilor moderne în fața dezinformării și a campaniilor orchestrate pentru influențarea alegerilor. În timp ce autoritățile române și platformele digitale încearcă să gestioneze aceste provocări, rămâne clar că noile tehnologii sunt atât o oportunitate, cât și un risc pentru procesele democratice.
Dezinformarea online și ingerințele străine reprezintă amenințări tot mai mari pentru stabilitatea politică din România. Cazul rețelei secrete de Facebook evidențiază necesitatea unor măsuri mai stricte de reglementare a publicității politice și a campaniilor online. Într-o eră digitală, protejarea integrității electorale nu este doar o provocare națională, ci și o prioritate globală.
Sursă foto – pixabay.com
