Exploatările miniere din Maramureș au lăsat un dezastru ecologic în urmă, un mediu puternic contaminat cu metale grele, praf sclerozant și substanțe toxice, printre care cianura. După ce minele au fost închise, iazurile de decantare și halde de steril au fost parțial abandonate, iar eforturile de ecologizare au fost fragmentate și insuficient finanțate. România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, iar anumite fonduri europene au fost direcționate spre aceste lucrări, însă majoritatea problemelor au rămas nerezolvate din lipsa de finanțare, în timp ce populația continuă să fie expusă unor riscuri toxice.

sondaj

17 iazuri de decantare și 300 de halde de steril – Surse permanente de poluare

În prezent, Maramureșul numără 17 iazuri de decantare, în principal în zonele Baia Mare, Cavnic, Borșa și Băiuț, și aproximativ 300 de halde de steril, din care doar 74 au fost ecologizate complet. Rămase în mare parte neprotejate, iazurile inactive și haldele abandonate continuă să amenințe mediul înconjurător și sănătatea publică, contaminând solul, aerul și sursele de apă. Organizațiile Conversmin și Remin, care gestionează aceste iazuri, dispun de fonduri limitate, astfel încât lucrările de ecologizare rămân insuficiente pentru eliminarea riscurilor.

Pericolul tăcut

Pentru populația din proximitatea acestor iazuri, riscurile sunt majore și constante, iar impactul toxic este resimțit direct prin bioacumularea metalelor grele în organism, inhalarea prafului poluant și contaminarea apei. Iată principalele riscuri pentru sănătate:

  • Intoxicația cu metale grele

Metalele toxice precum plumbul, mercurul, arsenul, cadmiul și manganul ajung în corpul uman prin aerul respirat, apa de băut și alimentele consumate. Expunerea îndelungată la aceste toxine cauzează tulburări neurologice, afecțiuni hepatice și renale, probleme cardiovasculare și alte disfuncționalități severe ale organismului.

  • Bioacumularea în lanțul trofic

Metalele grele sunt transportate prin râurile din Maramureș, contaminând solul și apele pe suprafețe extinse. Poluarea se transmite astfel prin lanțul trofic: metalele ajung în pești și alte specii, fiind apoi consumate de oameni, provocând bioacumulare și intoxicații cronice.

  • Expunerea la praful sclerozant și cancerigen

Vântul răspândește praful provenit din iazurile de decantare, încărcat cu particule de silice cristalină și azbest, care sunt sclerozante și cancerigene. Inhalarea acestui praf provoacă afecțiuni respiratorii și pulmonare severe, iar expunerea zilnică transformă Maramureșul într-o „zonă roșie” pentru bolile respiratorii.

Un mediu supus riscului de accidente ecologice

Fără lucrări de închidere corespunzătoare, iazurile și haldele rămân vulnerabile în fața unor fenomene naturale precum ploile torențiale sau alunecările de teren. Un astfel de accident s-a produs în anul 2000, când unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din Europa a contaminat râurile din regiune, afectând biodiversitatea până în țările riverane Dunării.

Fonduri limitate și lipsa soluțiilor

Estimările arată că ecologizarea completă a iazurilor din Maramureș necesită peste 91 de milioane de euro, dar finanțarea a fost insuficientă de-a lungul anilor. Anul acesta, doar 15% din fondurile solicitate au fost alocate, ceea ce amână din nou finalizarea lucrărilor și menține riscurile pentru populația locală. Deși unele iazuri au fost „ecologizate” experimental, rezultatele nu sunt sigure, iar specialiștii avertizează că lucrările vor trebui refăcute.

30 de ani de promisiuni

De peste 30 de ani, locuitorii din Maramureș sunt lăsați să trăiască într-un mediu toxic, în care poluarea persistentă le pune sănătatea în pericol în fiecare zi. Autoritățile nu au reușit să ofere soluții reale, iar singurele progrese au fost închiderea parțială a 74 din cele 300 de halde de steril și mici proiecte nefinalizate. Între timp, locuitorii sunt condamnați la o viață de expunere continuă la toxinele din iazurile de decantare și praful poluant din halde, o povară grea pentru o comunitate lăsată să se descurce singură în fața unui dezastru ecologic.

 

Sursă foto – pixabay.com