Pe 7 octombrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a prezentat motivarea deciziei de a invalida candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Într-o decizie controversată, cinci judecători ai Curții au susținut că un candidat la funcția de președinte al României trebuie să respecte obligațiile impuse pin jurământul de credință, chiar înainte de a fi ales în această funcție. Această interpretare inovatoare adaugă o nouă dimensiune la condițiile de eligibilitate pentru candidatura prezidențială, provocând dezbateri în mediul politic și juridic.
Argumentele majorității CCR
Cei cinci judecători ai CCR (Marian Enache, Bogdan Licu, Cristian Deliorga, Giani Stan și Attila Varga) au susținut că alegerile pentru funcția de președinte al României trebuie să fie încadrate într-un context axiologic bine definit. Ei argumentează că, deși jurământul se depune doar de către candidatul care câștigă alegerile, principiile fundamentale conținute în jurământ — respectarea Constituției și apărarea democrației — trebuie să fie respectate încă din momentul depunerii candidaturii.
Potrivit acestora, jurământul prezidențial este o obligație fundamentală, care depășește simplul act formal de la începutul mandatului. „Nu pot exista incongruențe valorice fundamentale de natură constituțională între statutul de candidat și cel de ales,” a declarat majoritatea Curții. Prin urmare, un candidat trebuie să îndeplinească din start condițiile stabilite de jurământul de credință, pentru a se asigura că va respecta și apăra Constituția și valorile democratice ale statului român.
Perspectiva minoritară: opinia judecătoarei Iulia Scîntei
Decizia a fost contestată printr-o opinie separată, formulată de judecătoarea Iulia Scîntei. Aceasta a subliniat că „nicio dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale să extindă competențele sale prin interpretarea subiectivă a Constituției.” Scîntei a considerat că CCR și-a depășit atribuțiile, introducând noi condiții de fond pentru candidatura la funcția de președinte. Ea a argumentat că aceste noi condiții — respectarea Constituției și apărarea democrației, înainte de a depune jurământul — nu sunt clar prevăzute în lege și creează un precedent periculos, cu implicații asupra procesului democratic.
Impactul deciziei asupra candidaturilor prezidențiale
Decizia CCR ridică întrebări importante privind procesul de validare a candidaturilor la alegerile prezidențiale din România. Prin această hotărâre, Curtea a stabilit un nou standard de eligibilitate care, potrivit criticilor, poate limita accesul unor candidați la competiția electorală. Argumentul majorității CCR indică faptul că respectarea valorilor constituționale și democratice trebuie să fie o condiție de fond pentru orice candidat, nu doar o obligație asumată după depunerea jurământului.
Deși această interpretare nu este prevăzută explicit în Constituție, decizia creează un precedent ce va influența viitoarele alegeri prezidențiale. În practică, acest lucru ar putea conduce la o verificare mai riguroasă a comportamentului și discursului public al candidaților, încă din fazele preliminare ale campaniei electorale.
Decizia CCR de a invalida candidatura Dianei Șoșoacă a declanșat dezbateri intense, atât în rândul experților constituționali, cât și în spațiul public. Pe de o parte, majoritatea judecătorilor Curții subliniază importanța respectării valorilor constituționale încă din faza de depunere a candidaturii. Pe de altă parte, criticii, precum judecătoarea Iulia Scîntei, avertizează că o astfel de interpretare subiectivă a competențelor CCR poate afecta negativ procesul democratic. Această decizie va rămâne, fără îndoială, un subiect de discuție esențial în viitoarele campanii electorale din România.
Sursă foto – pixabay.com