Pe 18 septembrie 2024, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție inițiată de Palestina, care cere Israelului să pună capăt prezenței sale „ilegale” în teritoriile palestiniene ocupate în decurs de 12 luni. Acest vot a avut loc pe fondul unui context de tensiuni escaladate între Israel și Palestina, în special după recentele conflicte armate dintre forțele israeliene și gruparea Hamas.
Votul și implicațiile politice
Rezoluția a fost aprobată cu 124 de voturi pentru, 43 de abțineri, în timp ce Israel, Statele Unite și alte 12 țări au votat împotrivă. Deși rezoluția nu este obligatorie din punct de vedere juridic, ea are o importanță politică majoră, subliniind izolarea internațională a Israelului chiar înainte de începerea Adunării Generale anuale a ONU. Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și președintele palestinian, Mahmoud Abbas, sunt așteptați să țină discursuri în fața Adunării pe 26 septembrie.
Reacțiile și poziția internațională
Rezoluția urmează unui aviz consultativ din iulie 2024, emis de Curtea Internațională de Justiție (CIJ), care a declarat că ocuparea teritoriilor palestiniene de către Israel și construirea de așezări sunt ilegale. CIJ a cerut retragerea rapidă a Israelului din aceste teritorii, însă rezoluția Adunării Generale impune un termen limită de 12 luni. În plus, textul cere statelor membre ONU să oprească importul de produse provenite din așezările israeliene și să sisteze transferurile de arme către Israel, dacă există motive rezonabile să se creadă că acestea ar putea fi folosite în teritoriile ocupate.
Reacția Statelor Unite și a Israelului
Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a cerut statelor membre să voteze împotriva rezoluției, susținând că aceasta subminează perspectiva unei soluții bazate pe existența a două state. SUA, un aliat strategic și furnizor de arme pentru Israel, s-a opus constant măsurilor unilaterale care ar putea complica acest scenariu.
La rândul său, ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a condamnat dur rezoluția, descriind-o ca pe un act de „terorism diplomatic”. Danon a criticat Adunarea Generală pentru faptul că nu a condamnat atacul din 7 octombrie 2023 comis de gruparea Hamas asupra comunităților israeliene, atac care a declanșat o nouă escaladare a conflictului în Gaza.
Escaladarea conflictului din Gaza
În urma atacului Hamas din octombrie 2023, care a dus la moartea a aproximativ 1.200 de israelieni și răpirea a 250 de ostatici, Israelul a lansat o ofensivă majoră asupra Fâșiei Gaza, rezultând în distrugerea masivă a regiunii. În ultimele luni, peste 41.000 de palestinieni au fost uciși, conform autorităților palestiniene din domeniul sănătății, iar populația de 2,3 milioane de locuitori a fost forțată să își părăsească locuințele, creând o criză umanitară devastatoare.
Această rezoluție marchează un nou punct de tensiune în relațiile internaționale, punând presiune pe Israel și susținătorii săi să răspundă cerințelor comunității internaționale. Cu toate acestea, fără o acțiune concretă și obligatorie din partea ONU, este puțin probabil ca termenul de 12 luni impus Israelului să aibă un impact imediat asupra realităților de pe teren.
Sursă foto – Reuters.ro
