Corpul de control al primului ministru (CCPM) al României a efectuat o misiune la ROSA în perioada octombrie – decembrie 2022. O sinteza a raportului acestui control a fost publicată în ultimele zile de activitate ale guvernului precedent.
Relatia Romania – ESA este descrisa exclusiv din punct de vedere financiar incepand cu anul 2012 pana în prezent. Nu sunt menționate participările României la misiuni și programe importante, de la misiuni științifice si de explorare la cele doua rachete europene Ariane 6 și Vega-C, la naveta spațială Space Rider, sateliți de observare a solului, atmosferei și oceanelor, sisteme de comunicație și poziționare, monitorizarea traficului spatial și protecției de fenomene solare, meteoriți, asteroizi.
Apartenența la ESA reprezinta un plus important pentru Romania si este dovada ca tara noastra este relevanta la nivel European si mondial din punct de vedere tehnologic. România a reușit sa devină cea de-a doua țară fosta socialista (după Cehia) care a fost admisă (în 2011), fiind urmată de Polonia și Ungaria. Am participat la aceasta acțiune și am condus-o începând cu 1990, când am generat formarea Institutului de Științe Spatiale, apoi în 1995 a Agenției Spatiale Romane (ROSA) ca director executiv și președinte, ulterior a Acordurilor și programelor ale căror prevederi și rezultate au condus la concentrarea comunitatii științifice, industriale și politice naționale care a permis aceasta reușită. România a devenit atunci lider regional în domeniul spatial.
Întreg procesul financiar este gestionat direct și integral de ESA. Statele membre sunt reprezentate în comitetele fiecăruia din cele opt programe principale. ESA organizează licitații (200 – 300 anual) specifice fiecărui program. Pot participa persoane juridice calificate din statele membre ESA. Acceptarea unei entități ca participant la licitații se face după acceptarea calificării de către ESA, prin examinarea capacităților necesare și aprobarea de către comisiile de politica industriala specializate. Tot procesul se deruleaza electronic pe portalul www.esa-star.int. Prin acest sistem, funcțional conform evoluției tehnologice din 1975, se realizează selectia adecvată participării la misiuni spatiale complexe unde competenta, increderea și stabilitatea fiecărui participant sunt critice.
Raportul evidențiază returul contribuției financiare a României incepand cu anul 2012 pana în prezent. Desi sunt și erori ale CCPM, de înțeles în contextul evaluării unui program din proiecte multinaționale cu buget multianual, esența este redata cu acuratețe suficient pentru înțelegerea procesului.
Începând cu 2018, Ministerul Cercetarii a stopat, fara motive explicite și fără sa anunțe ESA, platile aferente participării României la programele ESA, desi acestea fuseseră angajate la nivel ministerial. Incepand cu 2019 România a pierdut dreptul de vot în toate comitetele de program pentru care angajase deja proiecte, nemaiputând susține formal .
Pierderi însemnate au fost produse și prin inacțiunea intenționată a ministerului. Acordul între România și ESA prevedea și ca pentru o perioada de opt ani entitățile naționale sa beneficieze de condiții speciale pentru adaptare la cerintele specifice industriei spatiale europene. De acest sistem au beneficiat și beneficiază toate țările care au devenit membre ESA după anul 2000. În anul 2018 România a obținut extensia cu încă trei ani a acestei perioade de avantaj industrial. După ce acordul a fost semnat, cu toate prerogativele impuse de legislația națională, ministerul Cercetării nu a înaintat acordul spre ratificare de către Parlamentul României. Aceasta acțiune a produs o paguba de 13 milioane de euro – pierderea României în bugetul alocat programelor de tehnologie și științifice de cel mai înalt nivel. Un cercetător care lucreaza intr-o colaborare internațională de vârf poate evalua ce înseamnă aceasta pierdere, într-un program în care multiplicarea socio-economica este de 10 pana la 15x.
Un alt rezultat negativ al acestei inacțiuni intentionate a ministerului a fost stoparea programului STAR de suport național, prevazut în legea de ratificare, program care s-a derulat în mod eficient și cu foarte bune rezultate în perioada 2012 – 2018. Esența acestui program era de a orienta capacități naționale spre obiective și performante impuse de sectorul spatial, de asemenea de a crea nișe de competenta care sa devină zone de export romanesc de înaltă tehnologie. Acest blocaj a intrerupt suportul financiar pentru cele 10 centre de competenta, organizate în institute naționale și universități tocmai pentru constituirea și valorificarea acestor nișe.
Constatările din raportul CCPM prezintă date care evidențiază aceste fapte grave comise de Ministerul Cercetării care au subminat participarea României în ESA. Astfel, returul financiar în relația cu ESA și calculat de CCPM este, pentru perioada cât s-a plătit contribuția, de 86%. Pentru perioada după: i) neplata obligațiilor către ESA și ii) blocarea ratificării acordului de extensie așa cum s-a menționat mai sus, returul estimat de CCPM a scăzut la 38%!
Aceasta atitudine a administrației de stat, în speța a ministerului responsabil cu cercetarea științifică și care a bugetat acest program, în opinia noastră nu poate fi motivata legal în mod rațional. Corpul de Control al Primului Ministru este primul organism care a evidențiat aceasta atitudine și a afișat un nivel minimal de pierderi.
Culpa ministerului este evidenta. Din acest motiv, corpul de control al acestui minister derulează acțiuni, care pot fi deja considerate de “hărțuire”, împotriva Agenției Spatiale Romane. Este vizat acum programul STAR, programul de cercetare coordonat de ROSA orientat pe rezultat care a fost intrerupt odată cu neîndeplinirea obligaților de plata către ESA. De altfel și directorul general al ROSA a fost demis pentru motive care formează în prezent obiectul unei acțiuni în justiție impotriva ministerului. Din lipsa de probleme de fond, sunt evidențiate neconformități administrative care denota și neconsiderarea caracterului de nou și eficient care caracterizează cercetarea, inovarea și înaltă tehnologie. Astfel este considerată culpa neocuparea unor poziții din organigrama de personal. ROSA răspunde ca nu erau necesare și ca funcțiile au fost îndeplinite cu reducerea clara a cheltuielilor. Răspunsul este considerat abatere.
Mecanismul ESA este bine pus la punct de statele mari, unde industria spațială este deosebit de importanta pentru puterea națională. Acest mecanism “sine qua non”, preluat obligatoriu de către state ca România, care reprezintă aproximativ 1% din ESA ca buget, creeaza o garanție și un model nu numai tehnologic și industrial, dar și managerial. Esența reusitei financiare a colaborării cu ESA consta în adoptarea acestui mecanism, care nu poate favoriza corupția în relația administrația de stat cu executanții contractori. Datele cuprinse în raport sugerează aceasta trăsătură ca motiv principal al blocajelor insistente ale acestui program.
Steagul României pe rachetele europene Vega și Ariane-6, de asemenea pe viitoarea naveta spațială automata Space Rider.
Sursă foto – European Space Agency.
