Mișcarea controversată a Ungariei de a incrimina sprijinul acordat solicitanților de azil încalcă legislația UE, a decis astăzi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), instanța supremă a UE, relatează Euronews.
Așa-numită lege „Stop Soros”, care a fost adoptată în iunie 2018 de parlamentul ungar, a interzis acordarea de ajutor imigranților ilegali pentru solicitarea de azil și de rezidență dacă se află deja pe teritoriul Ungariei, iar pedepsele se ridică la până la un an de închisoare, pentru oricine este acuzat. Legea a fost numită și „Stop Soros”, pentru că în 2018 partidul de guvernământ Fidesz considera că miliardarul de origine maghiară George Soros încuraja imigrația în masă, că o modalitate de a submina Europa. Legea, susținută de premierul Viktor Orbá, a fost imediat condamnată de Bruxelles. De altfel, Orbán este una dintre vocile principale ale UE împotriva migrației și exploatează adesea subiectul dezbinător pentru a-și atacă adversarii politici.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene consideră că textul legii a îngreunat accesul la protecție internațională prin restrângerea dreptului la azil doar la cazurile în care persoanele sosesc dintr-o țară în care viața sau libertatea lor sunt considerate în pericol. În hotărârea publicată marți dimineață, CJUE a adăugat că Ungaria „nu și-a îndeplinit obligațiile” conform legislației UE, inclusiv mai multe directive care stabilesc dacă o țară terță este sigură sau nu. Dacă țara de origine este considerată sigură, statele membre pot respinge legal cererea de azil. Dar legea „Stop Soros” modifică acest domeniu de aplicare și face mai ușor pentru autoritățile maghiare să argumenteze că țara este sigură și, prin urmare, respinge cererea.
Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva Ungariei din cauza acestei legi încă din iulie 2018, în încercarea de a forța guvernul maghiar să revoce legea. Pe măsură ce legea a rămas în vigoare, Comisia a ajuns să sesizeze chestiunea Curții de Justiție a UE.
Judecătorii CJUE au constatat, de asemenea, că Ungaria a încălcat legislația UE prin incriminarea acțiunilor celor care ajută la depunerea și depunerea cererilor de azil pentru migranții care știu că cererea lor va fi respinsă.
Legislația maghiară „restrânge, în primul rând, dreptul de acces al solicitanților de protecție internațională și dreptul de a comunica cu aceste persoane și, în al doilea rând, efectivitatea dreptului acordat solicitanților de azil de a putea consulta, pe cheltuiala lor, un consilier juridic sau alt consilier”, a precizat instanța.
CJUE a concluzionat că aceste restricții nu justifică introducerea legii „Stop Soros” și obiectivul declarat al acesteia de a reprima utilizarea abuzivă a procedurii de azil:
„Legea suprimă acțiunile care nu pot fi considerate o practică frauduloasă sau abuzivă”.
Ungaria este acum obligată să respecte constatările CJUE „fără întârziere”, ceea ce în practică ar însemna modificarea sau retragerea legii controversate. În cazul în care guvernul maghiar nu se conformează, Comisia Europeană poate cere instanței să impună sancțiuni financiare Ungariei.
Nu este prima dată când Ungaria se regăseste în dispută cu Bruxellesul în legătură cu statul de drept, statu maghiar fiind condamnat de justiţia europeană pe 31 septembrie pentru legea privind universităţile străine, care a constrâns Universitatea Central Europeană, fondată de George Soros, să îşi mute cea mai mare parte a activităţilor la Viena. De astfel, raportul privind respectarea statului de drept în ţările din UE, prezentat la sfârşitul lunii septembrie de Comisia Europeană, a fost extrem de critic faţă de Ungaria şi Polonia, două ţări unde efectele reformelor din justiţie stârnesc „îngrijorări puternice”- conform G4Media.
Ștefan Priscu, Redactor Alert24 Ungaria
Sursă foto – Euronews.com
