La 20 ianuarie 2021 domnul Gabriel Șopandă a prezentat Președintelui Republicii Ungaria, domnul János Áder, scrisoarea de acreditare ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Ungaria, iar la 19 februarie 2021 a avut loc ceremonia prezentării scrisorii de acreditare a domnului Gabriel Șopandă ca Reprezentant al României la Comisia Dunării.
În perioada septembrie 2016 – decembrie 2020 Gabriel Șopandă a fost Ambasador al României în Republica Turcia.
Diplomat de carieră, domnul Şopandă a ocupat, pe rând, funcţiile de adjunct al Şefului de misiune la Ambasada României din Israel în perioada 2014-2016, prim-colaborator şi şef al secţiei politice în cadrul Ambasadei României în Statele Unite ale Americii din 2009 până în 2014, respectiv director de cabinet al ministrului afacerilor externe al României între anii 2007-2009. Din 2002 până în 2007 domnul Şopandă a lucrat în cadrul secţiei politice a Ambasadei României în Regatul Belgiei.
Alert24 – În luna ianuarie a acestui an ați fost desemnat Ambasadorul României în Ungaria. Cum v-ați acomodat cu noul post și care sunt prioritățile dumneavoastră în următorii ani?
Gabriel Șopandă – Am preluat mandatul de Ambasador al României în Ungaria în ianuarie 2021, într-o perioadă cu restricții de deplasare și numeroase măsuri de protecție sanitară. Acomodarea la noul post s-a realizat progresiv și a fost facilitată inclusiv de contactele inițiale cu înalții demnitari ungari, caracterizate de o deschidere bine-venită. Astfel, sunt încrezător în potențialul cooperării bilaterale, la care îmi propun să contribui în următorii ani, alături de echipa Ambasadei.
Experiența acumulată în serviciul diplomatic al României m-a format ca adept al unui dialog constant și firesc, pragmatic și sincer. Sunt convins că doar astfel putem aborda, împreună, aspectele de interes comun, în spiritul cooperării în cadrul Uniunii Europene și al relațiilor de bună vecinătate dintre România și Ungaria. Ne dorim să dezvoltăm relația cu Ungaria în toate domeniile de interes comun, în spiritul bunei vecinătăți și în conformitate cu Declarația privind cooperarea și parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI din 2002, respectiv cu Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară. Recent, la 16 septembrie, am aniversat 25 ani de la semnarea acestui important document, la Timișoara, unul dintre pilonii politico-juridici ai relației bilaterale și un reper solid al dezvoltării cooperării româno-ungare. România și Ungaria, în calitate de parteneri strategici, state vecine și țări membre UE și NATO, împărtășesc o serie de interese, iar în acest context valorificarea deplină a Tratatului politic de bază și a instrumentelor create prin acesta trebuie să reprezinte și pe viitor o prioritate. Dorim o relație de parteneriat strategic autentic, bazat pe încredere, cooperare, respect reciproc și urmărirea obiectivelor comune.
Dezvoltarea cooperării economice, inclusiv prin încurajarea investițiilor directe, rămâne un obiectiv esențial al României. Mă bucur să pot menționa că au fost făcuți pași în direcția creării și operaționalizării, la Budapesta, a unei Camere de Comerț bilaterale româno-ungare, acțiune importantă, asumată în comun și care sperăm să fie pusă în practică cât mai curând. De asemenea, vreau să amintesc faptul că, în martie 2021, a avut loc o nouă sesiune a Comisiei economice mixte, o reuniune la nivel guvernamental, care a oferit oportunitatea unor autorități relevante din cele două state, dar mai ales actorilor economici, să intre în dialog direct privind numeroase proiecte pentru valorificarea potențialului de cooperare economică și sectorială dintre cele două state. Au participat aproximativ 170 de operatori economici din cele două țări.
Un alt obiectiv important a constat în reluarea activității Comitetului de Specialitate Româno-Ungar de Colaborare în Problemele Minorităților Naționale, menit să asigure protejarea și promovarea identității etnice, lingvistice, culturale, religioase a etnicilor români din Ungaria, respectiv a etnicilor maghiari din România. În context, mă bucur să menționez că, la 24 aprilie 2021, la Gyula, cu ocazia vizitei ministrului român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a fost semnat Protocolul celei de-a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităților Naționale.
Alert24 – Cum arată o zi din activitatea dumneavoastră la Ambasada României din Budapesta?
Gabriel Șopandă – Acest post de importanța Budapestei prezintă, pentru un diplomat român, o savoare aparte, astfel încât nu se poate vorbi despre o zi standard. Constanța este reprezentată de dialogul permanent cu echipa Ambasadei și cu Centrala Ministerului Afacerilor Externe, însă dincolo de acestea există o dinamică deosebită, care împiedică stabilirea unor rutine zilnice.
Câteva dintre ingredientele unei zile sunt, printre altele, necesitatea menținerii unui dialog activ cu partea ungară, reprezentanții comunității române și cu omologii de la Budapesta, sprijinirea reprezentanților statului român aflați în vizite oficiale în Ungaria, asigurarea funcției de reprezentare, cu atât mai importantă dat fiind dinamismul gazdelor noastre în organizarea unor evenimente cu participare la nivel înalt, dar și de lucru.
Acestora li se adaugă diverse urgențe survenite în domeniul activității consulare, cu atât mai mult în actualul context pandemic, precum și partea nevăzută, dar care reprezintă o precondiție a celor menționate până în prezent, respectiv buna organizare a fluxurilor de lucru interne, analiza periodică și permanenta optimizare a acestora.
Cred că diplomația poate fi considerată un sport al interacțiunii. Este important să cunoști oameni, să te întâlnești cu ei, să-i asculți și să-i determini să te asculte. Iar acestea sunt lucruri care nu se fac din liniștea biroului, în deplină singurătate. Sunt norocos să lucrez la Ambasadă cu o echipă tânără, dinamică și dedicată.
De asemenea, încerc să dedic zilnic o parte a timpului liber familiarizării cu limba și cultura maghiară. Dincolo de satisfacția intrinsecă aduse de o carte, un film sau o piesă muzicală de calitate, se acumulează repere suplimentare care îmi permit, treptat, o înțelegere mai profundă a realităților locale și punerea adecvată în context a unor evenimente punctuale.
Alert24 – De-a lungul timpului, între București și Budapesta au existat mai multe momente tensionate. Cât de implicată este ambasada în aceste probleme și cum reușiți să le gestionați?
Gabriel Șopandă – Relațiile româno-ungare au o complexitate aparte, care decurge dintr-o lungă și tumultuoasă istorie comună. Cu toate acestea, fundamentele politico-juridice pe care s-a consolidat relația bilaterală în ultimele decenii demonstrează voința edificării unei cooperări bilaterale solide, pragmatice, care să valorizeze potențialul existent pe toate palierele, în beneficiul comun al celor două state și al cetățenilor români și ungari deopotrivă.
În plus, calitatea de state membre ale Uniunii Europene și aliați în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord aduc valoare adăugată în relația bilaterală. Firește, există și aspecte asupra cărora persistă puncte de vedere diferite, dar și aici dialogul poate aduce mari beneficii pe viitor. Apartenența comună la spațiul normativ european, fondat pe un set clar de valori și principii democratice, trebuie să ghideze demersurile noastre. Pentru cetățenii ambelor state, inclusiv pentru cei care aparțin minorităților naționale, aceasta este o garanție câștigată.
Fără a singulariza un domeniu anume, consider că eforturile comune ar trebui să se concentreze punctual pe ariile unde putem ajunge cel mai repede la progrese tangibile, în urma unor decizii agreate în comun.
Alert24 – Cât de mare este comunitatea românească din Ungaria?
Gabriel Șopandă – Deși punctuală, este o întrebare dificilă. Estimările secției consulare a misiunii se referă la un număr de ordinul sutelor de mii de persoane cu dublă cetățenie, română și ungară. Referitor la cetățenii români, conform autorităților ungare, în 2021 numărul celor înregistrați legal este de 44.849 (2.146 cu drept de ședere permanent, iar 42.703 cu drept de ședere/înregistrați).
Referitor la cetățenii ungari etnici români, datele recensământului din 2011 nu oferă o imagine clară. Rezultatele recensământului menționează 35.641 români, dintre care 26.345 persoane de naționalitate (etnie) română și 13.886 persoane având româna ca limbă maternă, iar 17.983 persoane folosesc limba română în familie. Se remarcă o creștere greu explicabilă a numărului etnicilor români din 2001 în 2011, în contrast cu evaluările reprezentanților comunității. Creșterea scriptică a numărului românilor este, probabil, o consecință a modului de interpretare a întrebărilor/criteriilor multiple privind etnia: apartenența la naționalitate/naționalități (etnie); limba maternă/limbile materne (maxim două); folosirea limbii române în cercul de prieteni sau familie; apartenența la confesiunea ortodoxă (detalii preluate din https://www.ksh.hu/statszemle_archive/2014/2014_K17/2014_K17_095.pdf, respectiv studiul National and Ethnic Minorities in Hungary in the Period 2001–2011 publicat pe site-ul Institutului Național de Statistică al Ungariei).
Referitor la recensământul din Ungaria, o evaluare a CIA World Factbook – https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/hungary/#people-and-society, cu privire la grupurile etnice din Ungaria (maghiari 85,6%, rroma 3,2%, germani 1,9%, alte etnii 2,6%, etnie nespecificată 14,1%), arată că suma procentelor se ridică la peste 100% deoarece respondenții au avut posibilitatea să bifeze răspunsuri multiple cu privire la dimensiunile/indicatorii criteriului etnie. În cazul comunității românești, relevant este exemplul localității Micherechi (singura localitate din Ungaria majoritar românească). Astfel, în 2011, deși în Micherechi sunt 2093 locuitori, conform recensământului din 2011, a rezultat că 1799 sunt ungari și 1637 români.
Alert24 – Cât de apropiați sunt românii de ambasadă? Puteți să-i ajutați pe românii de aici sau de cele mai multe ori, problemele lor nu țin de competența ambasadei?
Gabriel Șopandă – Sprijinirea comunității românești și menținerea relațiilor cu membrii acesteia reprezintă una din misiunile principale ale Ambasadei.
Îmi face plăcere să menționez câteva elemente din activitatea mea de la sosirea la post, pentru o deschidere mai mare față de românii de aici. Astfel, pe lângă pagina de internet a Ambasadei, actualizată periodic, am început să comunicăm și prin intermediul Facebook, deoarece am dorit diversificarea instrumentelor prin care putem transmite informații legate de activitatea noastră și date utile pentru români, fie că este vorba despre cei care trăiesc aici sau care se află în tranzit. Am câștigat, astfel, un mijloc suplimentar de a promova activități și evenimente de interes pentru românii din Ungaria, precum și posibilitatea de a stabili un dialog direct și de a obține reacții care să ne ajute să ne îmbunătățim activitatea. Utilizarea Facebook drept vector de comunicare adițional extinde prezența noastră în peisajul social media și contribuie la creșterea interacțiunii noastre cu românii, precum și cu persoanele interesate de România.
De asemenea, în condițiile unui program de activități deseori încărcat, în măsura posibilităților, Ambasada a răspuns pozitiv la acțiunile de expresie românească ale comunității. Deplasările efectuate la Gyula, Szeged, Micherechi, Chitighaz sunt doar un început. Voi continua vizitele pentru a cunoaște cât mai bine realitatea la nivelul minorității române din Ungaria, în special sub aspectul promovării drepturilor identitare ale etnicilor români. În egală măsură, în întrevederile cu reprezentanți ai structurilor locale am vizat să mă asigur că sunt promovate adecvat drepturile și interesele etnicilor români.
Ambasada a sprijinit activități ale organizațiilor românilor, inclusiv prin punerea la dispoziție a saloanelor misiunii pentru activități culturale. Din păcate, în contextul pandemiei de COVID-19, întrevederile și reuniunile cu prezență fizică au devenit excepția, însă de îndată ce va fi din nou posibil, ne dorim să reluăm aceste formule de interacțiune.
Alert24 – Zeci/sute de români trec zilnic granița în Ungaria pentru a merge la serviciu. Există formule prin care ambasada îi poate ajuta sa tranziteze mai ușor granița?
Gabriel Șopandă – Semnarea, în aprilie 2021, a două acorduri prin care se modifică cadrul juridic bilateral în scopul înființării a două puncte de trecere a frontierei pe conexiunile transfrontaliere, Variașu Mic/Dombegyhaza și Grăniceri/Elek, este o acțiune care va contribui la o mai bună fluidizare a tranzitului graniței, în special la nivelul unităților administrativ teritoriale limitrofe. Utilizez acest context pentru a aminti că, inclusiv ca urmare a eforturilor Ministerului Afacerilor Externe, România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderarea la Schengen, obiectiv care, odată atins, va modifica substanțial în bine condițiile de trecere a frontierei.
Alert24 – Care sunt principalele obiective ale diplomației române în Ungaria? Care este cel mai important obiectiv comun dintre România și Ungaria?
Gabriel Șopandă – Continuarea și promovarea abordării constructive, bazată pe valori europene, orientată spre viitor, care să contribuie la valorificarea Parteneriatului Strategic existent între țările noastre. Este important să construim punți de legătură în domenii dintre cele mai diverse, de la infrastructură, energie și cooperarea între mediile de afaceri din cele două țări, până la cultură și protecția minorităților naționale. Proiectele reciproc avantajoase pot genera prosperitate și bunăstare pentru toți cetățenii noștri. În zona de frontieră dintre Ungaria și România – și nu numai – există persoane care interacționează frecvent din punct de vedere social, economic și cultural; suntem profund interconectați unii cu ceilalți.
Complexitatea relației bilaterale, amplele interconexiuni istorice, culturale, sociale, economice etc. nu îmi permit să singularizez un obiectiv comun ca fiind cel mai important. Pot însă să repet faptul că dorim o relație de parteneriat strategic autentic, bazat pe încredere, cooperare, respect reciproc și urmărirea obiectivelor comune.
Interviul a fost realizat de Ștefan Priscu – Redactorul Alert24 Ungaria
Sursă foto – https://budapesta.mae.ro/node/149
