Economistul Adrian Câciu – Este complicat să creadă cineva că zona euro nu va face implozie în următorii 5 ani

Datoria publică a Uniunii Europene a crescut cu 1.648,3 miliarde euro în anul 2020, valoare dublă față de doi ani cumulati din criza anterioară (2009 și 2010) când datoria publică a UE a crescut cu 1.633,7 miliarde euro (813,5 miliarde in 2009 si 820,2 miliarde euro în 2010).

Iată că în doar 1 an de criză datoria publica a UE a crescut cât în doi ani de criză anterioară.

Acesta este unul din semnalele că această criză a lovit mult mai puternic decât cea din 2009-2010, costul fiind mult mai mare.

Costul este cu atât mai mare cu cât Uniunea Europeană ajunsese să aibă o medie a datoriei publice de cca. 94 miliarde euro/an în anii 2018-2019, ani în care procesul de restructurare a datoriilor vechi și efectele crizei datoriilor suverane păreau să devină sustenabile.

A venit această pandemie, iar măsurile restrictive au dezechilibrat brutal toată infrastructura fiscal-bugetară a conturilor Uniunii Europene.

PIB-ul UE s-a contractat cu cca. 668 miliarde euro în anul 2020, întorcând tendința de creștere undeva la valorile nominale ale jumătății anului 2017.

PIB-ul nominal 2020 UE înregistrează o valoare de 13.297,3 miliarde euro față de 13.965,3 miliarde euro în 2019 și este inferior PIB UE 2018 care a fost de 13.518.6 miliarde euro..

Prognoza de toamnă a Comisiei Europene indică o creștere a PIB UE la nivelul anului 2019 (cu un usor plus), respectiv la nivelul de 13.975,6 miliarde euro, dar valul trei al pandemiei și noul lockdown în care se află întreaga Europă face ca această prognoză să devină iluzorie.

În noile circumstanțe, o revenire a PIB-ului Uniunii Europene în marja PIB 2018 este mult mai credibilă (adică o crestere de doar 0,2 – 0,5% față de creșterea de 3,5-3,7% prognozată), deoarece orice scenariu optimist nu poate lua în calcul decât trimestrul 4 al anului 2021 ca trimestru de crestere efectivă.

În context al economiei europene raportat la efectele pandemiei, trimestrul I si II din 2021 vin pe contractie economică cu tendință de încetinire, iar trimestrul III 2021 poate însemna inversarea trendului descendent doar dacă economiile se deschid, ceea ce ține foarte mult de situatia epidemiologică și nivelul de imunizare a populatiei (campania europeană de vaccinare).

Din păcate însă contextul general va genera o datorie publică mult mai mare decât cea prognozată în toamna anului 2020 pentru 2021.

Astfel Comisia Europeană prognoza un nivel total al datoriei publice a UE de 13.220,9 miliarde euro pentru anul 2021 cu un plus de 734,7 miliarde euro în valoare nominală și atingerea unei ponderi de 94,6% din PIB UE.

Acest scenariu este putin probabil având în vedere pe de o parte costul valului trei al pandemiei dar și ineficiența în aplicarea Mecanismului de Redresare si Rezilientă, un program prost gandit care nu aduce lichiditate în economiile europene în anul 2021 (și putin probabil în anii 2022-2023) ci de abia din 2024, dacă Planurile Naționale de Redresare și Rezilientă se vor axa pe reforme.

(Pe intelesul tuturor banii ajung greu în economii sub forma de lichiditate daca faci reforme. În lipsa acestor lichidităti, statele se vor împrumuta pentru a-si finanta deficitele și economiile. Refomele sunt utile dar trebuie realizat un echilibru al finantarii imediate versus finantarea prin multiplicare ulterioară – câteodată mă mir că astfel de lucruri care sunt extraordin de basic in economie scapa marilor economiști bruxellezi).

Singura variantă prin care MRR să aducă bani imediat în economie ar fi pe baza decontului fata de masurile luate pe datorie de către statele membre (există această prevedere în MRR) dar este putin probabil că asta va fi politica statelor membre.

Revenind la datoria publică a UE aceasta va crește cu cel puțin 1.000 miliarde euro în anul 2021, ajungând astfel la 13.486 miliarde euro (99,6% din PIB UE) – scenariu optimist.

Dacă am face calculul doar la datoria zonei euro aici situatia va fi mult mai gravă urcând spre 108% din PIB UE.

În context, Pactul Fiscal European devine istorie pentru ca mecanismele de restructurare prevăzute ar fi imposibil de aplicat iar costurile de restructurare ar anula orice efort de redresare.

Situația nu este deloc fericită!

Iar refuzul unei discuții aplicate și total reformatoare despre finanțarea economiilor UE inclusiv despre mutualizarea unei părti însemnate din datorii (datorii provocate de restrictii stabilite la nivel european) chiar cu prețul unei uniuni fiscale parțiale (taxe comune) este calea sigura spre o criză a datoriilor suverane de proportii inimaginabile.

Paradoxal discuția despre mutualizarea datoriilor este blocată de Germania (care a si suspendat ratificarea deciziei privind resursele proprii ale CE – in fapt modificare TFUE) care este sustinută de Olanda și Austria.

Ganditi-vă că valoarea datoriei publice a UE (pe doi ani) este de trei ori mai mare decât valoarea Mecanismului de Redresare și Rezilientă.

Iar dacă vom face calculul pe 7 ani(2020-2026), valoarea datoriei va fi de 6,4 ori mai mare decât infuzia de capital prin MRR.

Unde este riscul major?

În acoperirea ulterioară de către state a contributiei la bugetul UE, avand în vedere gradul de indatorare ridicat și capacitatea limitata de finanțare, concomitent cu finanțarea curentă a economiilor și cofinanțarea pe proiecte UE.

Cine se bazează pe suprataxare ca solutie se înșeală sau gândește pripit.

Într-o lume cu o economie globalizată, capitalurile migrează cel mai ușor, mult mai usor decât economia fizică.  Când suprataxezi, capitalul se evaporă.

Este un cerc vicios pe care Europa refuză să îl vadă.

Iar dacă la acest coktail toxic vom avea vreo sincopă de lichiditate (a se citi criză) lucrurile vor deveni îngrijorător de complicate.

Este complicat să creadă cineva că zona euro nu va face implozie în următorii 5 ani iar 2 sau 3 economii nu vor dori iesirea din aceasta zonă.

Doar ca să aveti o idee Grecia a ajuns la o pondere a datoriei publice în PIB de 208% din PIB, Italia la 160% din PIB, Spania la 120% din PIB, Portugalia la 135% din PIB iar Franța are un salt la 116% din PIB.

Recomand să ne trezim!

Mulțumesc!

Textul a fost preluat, cu acordul autorului, de pe pagina de Facebook –  Adrian Câciu

 

 

 

Textele preluate în categoria ”Opinii” sunt asumate de autori și nu reprezintă, neapărat, poziția site-ului alert24.ro