aprilie 19, 2021
OPINII și ANALIZE

Analiză – În perioada 2021-2027, România primește o alocare dublă a fondurilor europene față de perioada 2014-2020

Lidia Coman este consultant în programe EU & Finanțări Nerambursabile, absolventă a Facultății de Filosofie din cadrul Universității București și a unui master în ”Relații internaționale și integrare europeană”.

România este angajată pe drumul ireversibil al dezvoltării cu ajutorul fondurilor europene. În perioada 2019-2020 au fost evidențiate problemele structurale legate de eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate, educatie si dezvoltare inteligenta, probleme evidențiate și de criza provocată de pandemia cu COVID-19. În următoarea perioadă de programare, 2021-2027, României îi vor reveni circa 80 de miliarde de euro, sprijin financiar european: Fonduri structurale și de coeziune – 31 mld. Euro; Mecanismul de redresare și reziliență – 30 mld. Euro; Politica Agricolă Comună – 20 mld. Euro.

Pentru că etapa de programare 2014-2020 se apropie de final iar noile obiective de politică UE pentru perioada 2021-2027 sunt deja conturate, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității. Astfel cele 11 obiective tematice în 2014-2020 sunt acum consolidate în 5 obiective de politică. Obiectivele de politică mai ample sunt mai simple pentru raportare și permit statelor membre să fie mai flexibile la transferul de fonduri în cadrul unei priorități. Vă propun câteva informații cu privire la domeniile în care vor fi realizate investiții, cu scopul modernizării politicii de coeziune la nivelul UE, urmate în principal de  cele 10 programe operaționale ce-i revin Romaniei, gestionate de autorități de management de la 3 ministere și de Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR), aflate sub controlul autorităților locale pentru urmatoarea perioada 2021-2027.

Exista cinci priorități investiționale mijlocite optim de UE ce vor viza:

  • O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii
  • O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice
  • O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale
  • O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate
  • O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.

Noul cadru vine de asemenea cu o programare mai rapidă și mai strategică – pentru un start mai rapid și mai simplu al implementării, astfel Comisia propune 80 măsuri de simplificare în politica de coeziune 2021-2027, oferind mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor. În locul rambursării cheltuielilor reale pe baza facturilor, plata se va baza din ce în ce mai mult pe rambursare forfetară, costuri unitare sau sume forfetare.

Fiecare stat membru are dreptul să cheltuiască o sumă fixă, canalizată prin diferite mecanisme de finanțare, urmărind obiectivele de coeziune. Metoda de alocare a fondurilor se bazează în mare parte pe PIB pe cap de locuitor, dar se adaugă noi criterii în perioada 2021-2027 (șomaj în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților) pentru a reflecta mai bine noile provocări din realitate.

Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65% – 85% din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre. Toate acestea se traduc intr-un buget total de 1 074,3 miliarde EUR pentru UE27 (cele 27 de state membre rămăse ca urmare a Brexit-ului) aferente Cadrului financiar 2021-2027. Împreună cu NGEU (NextGenerationEU), în valoare de 750 de miliarde EUR, va permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe termen lung în diferite politici/zone.

Next Generation EU – 750 mld. euro

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus.

Acesta are la bază trei piloni:

  • instrumente de sprijinire a eforturilor depuse de statele membre pentru a se redresa, pentru a remedia consecințele crizei și pentru a ieși mai puternice din această încercare;
  • măsuri de stimulare a investițiilor private și de sprijinire a întreprinderilor aflate în dificultate;
  • consolidarea principalelor programe ale UE pentru a valorifica învățămintele desprinse din criză, pentru a spori soliditatea și reziliența pieței unice și pentru a accelera dubla tranziție verde și digitală.

10 programe operaționale ce-i revin României şi aproape 80 de miliarde de euro bani europeni pentru perioada 2021-2027

Din Fondurile structurale și de coeziune alocate României, 6,07 miliarde (26%) reprezintă Fondul Social European (FSE+), prin care vor fi sprijinite incluziunea socială, sănătatea, educația și ocuparea forței de muncă. De asemenea vor reveni României din Fonduri structurale și de coeziune – 31 mld. EUR; Mecanismul de redresare și reziliență – 30 mld. Euro; Politica Agricolă Comună – 20 mld. EUR.

Propunerile de programe ale Ministerului Fondurilor Europene pentru următorul exercițiu financiar:

  1. Programul Operaţional Tranziție Justă (POTJ)
  2. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
  3. Programul Operațional Transport (POT)
  4. Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF)
  5. Programul Operațional Sănătate (POS)
  6. Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO)
  7. Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS)
  8. Programe Operaţionale Regionale
  9. Programul Operațional Asistență Tehnică

Pe langa cele nouă programe, se mai adaugă de asemenea un nou document strategic:

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă de asemenea un document strategic, elaborat în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, parte a pachetului de relansare economică Next Generation EU. P.N.R.R este unul din cei trei piloni alături de Politica de Coeziune și cea Agricolă, reprezintă documentul strategic ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Romania în noul context European. Redefiniri şi opţiuni strategice

Exerciţiile financiare anterioare au arătat că România a putut evolua printr-un efort susţinut de schimbare normativă şi organizaţională întreprinse în procesul de elaborare a politicilor sale ca urmare a proceselor de integrare europeană şi europenizare.

Realizarea unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește controlul/auditul utilizării fondurilor europene exprimă evoluţie, iar acesta ar trebui reorientat dinspre perspectiva conformităţii spre cea a performanţei (audit de performanţă). Pentru maximizarea impactului utilizării resurselor financiare comunitare dar şi ale celor bugetare româneşti, auditul ar trebui orientat către evaluarea raportului cost/beneficii efectiv realizat în cadrul fiecărui proiect.

O imagine de ansamblu asupra viitorului proces de alocare comparativ cu exercițiile financiare anteriore, arată că România este pregătită de o abordare integrală şi coerentă a modalităţilor de dezvoltare pentru obiectivele strategice ale noii strategii europene. Exercițiile financiare 2007-2013 și 2014-2020 au fost modele de dezvoltare și armonizare a oportunităților prin programele destinate dezvoltării. Dacă în trecut investițiile susținute nu au fost întotdeauna în concordanță cu planurile integrate de dezvoltare, deși au suferit dintr-o incapacitate administrativă a gestionării financiare și a funcționalismului instituțional, perioada 2021-2027 sunt stabilite priorități investiționale, România are acum programe complete dedicate exclusiv Sănătății (P.O.S – Programul Operațional Sănătate) sau Educației (Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO). P.O.S prevede îmbunătățirea rezilienței sistemului public de sănătate prin investiții în infrastructură care să asigure un acces facil al pacienților la servicii medicale de calitate, eficiente și eficace. P.O.E.O propune o abordare integrală a problemelor pe care România le-a avut întotdeauna la nivelul sistemului de educație, fiind accentuate pe perioada pandemiei. Avem acum o Strategie de Digitalizare a Educației pentru 2021-2027 și măsuri privind valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii, consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității precum şi masuri de digitalizare a sistemului educaţional

Estimarea impactului actualei politici de coeziune și dezvoltare regională ne sugerează o imagine de ansamblu asupra viitorului proces de alocare. Comparativ cu exercițiul anterior 2014-2020, experiențele anterioare au arătat că investițiile sunt adesea reduse în mod drastic în timpul crizelor.  Există mai mult că oricând în România dorința de dezvoltare, iar fructificarea relațiilor parteneriale create în interiorul regiunilor au demonstrat că datorită colaborării inter-instituționale, a consultării mediului de afaceri și mediului ONG dar și datorită apartenenței noastre la spațiul european, lucrurile s-au schimbat.

Conform raportului publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în dată de 10 martie 2021, România a atras până la începutul lunii februarie 2021 – 15,54 miliarde de euro din alocarea de 31 mld. pentru perioada 2014-2020, fonduri alocate prin Politică de Coeziune și Politică Agricolă Comună, ceea ce echivalează cu o rată de absorbţie de 52%, raportat la media UE, care este de 58%.

În următorii ani va beneficia de 46,4 miliarde de euro prin bugetul multianual al Uniunii Europene, cărora li se vor adăuga 33,5 miliarde de euro din Planul de redresare, ajungând astfel la aproape 80 de miliarde de euro, cea mai mare sumă obţinută de ţara noastră până în prezent.

MFE a demarat anul trecut pregătirea cadrului partenerial prin constituirea a 5 grupuri parteneriale aferente celor 5 Obiective de Politică. Au fost înregistrate 230 de candidaturi, reprezentând 735 de solicitări de participare la structurile parteneriale, atât din mediul social (asociații, fundații, sindicate, patronate, organizații și forme asociative), cât și din mediul economic (societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată).

Atât instituțiile abilitate cu implementarea fondurilor structurale și de coeziune europene cât și mediul de afaceri și societatea civilă au înțeles mai mult că oricând că parteneriatul reprezintă concretizarea unui principiu esențial în procesul de programare și gestionare a fondurilor europene, fiind o precondiție pentru elaborarea unor politici economice, sociale și teritoriale realiste, eficiente, eficace și cu impact pozitiv. România primește în exercițiul 2021-2027 o alocare de peste două ori mai mare față de valoarea obținută în 2014-2020, ceea ce înseamnă că există PERSPECTIVA îmbunătățirii nevoilor proprii de dezvoltare a țării (inflastructura de sănătate, digitalizare, investiţii etc) prin intermediul fondurilor europene și ca soluție de realizare a proiectelor este necesară constituirea unor consorții puternice, informate și determinate în a schimbă și îmbunătăți educația, mediul anteprenorial și sănătatea populației.

 

 

Sursă foto – alert24.ro

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *