Raport UniCredit – Posibil val de concedieri în 2021

Conform UniCredit, în 2021, sprijinul anti-criză direct şi indirect ar putea scădea la 3,1% din PIB de la aproximativ 5,7% din PIB în 2020.

În pofida menţinerii măsurilor de sprijin pentru şomaj tehnic şi pentru munca part-time, economiştii anticipează o majorare a ratei şomajului la peste 6% în 2021, cu un al doilea val de concedieri probabil în T1 2021. Acest lucru ar putea amâna revenirea consumului până în T2 2021.

Cu toate acestea, intenţiile de consum rămân la un nivel ridicat, iar acest lucru se vede inclusiv în intenţia consumatorilor de a accesa credite, aşa cum este aceasta măsurată de bănci. Astfel, consumul privat ar putea reveni la nivelul la care se situa înaintea crizei până în T4 2021. Gradul ridicat de îndatorare ar putea limita spaţiul rămas pentru acordarea de credite garantate către întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), care au atins un nivel de 1,7% din PIB.

Este probabil ca granturile acordate cu întârziere să aibă un impact mai mare. Pe de altă parte, companiile cu cifră de afaceri de peste 20 de milioane de lei ar putea beneficia de o schemă de garantare de aproape 0,4% din PIB din partea statului.

Instabilitate guvernamentală

Economia României ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei până la jumătatea anului 2022, în urma unei creşteri a produsului intern brut (PIB) cu aproximativ 3,7% în 2021 şi cu 5% în 2022, după o contracţie de circa 5,5% în 2020, potrivit unui raport trimestrial de analiză macroeconomică şi strategie al UniCredit Bank.

Potrivit documentului, consumul privat îşi va reveni începând din T2 2021, după ce rata şomajului va atinge nivelul maxim în T1 2021.

Investiţiile vor fi dominate de cheltuielile cu infrastructura, susţinute de intrări mai mari de fonduri europene, care ar putea acoperi deficitul de cont curent.

„Coaliţia de guvernare formată în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 include trei partide. Partidul Naţional Liberal (PNL) este cel mai mare partid din coaliţie, deşi a pierdut alegerile în faţa Partidului Social Democrat (PSD). Noul prim-ministru, Florin Cîţu, fost ministru de finanţe, este membru al PNL, iar USR-PLUS şi Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), parteneri în coaliţie, au primit mandate de vice prim-miniştri; preşedinţia Senatului a revenit, de asemenea, USR-PLUS. Este probabil ca această coaliţie să se menţină cel puţin până în 2022. PNL şi USR-PLUS nu îşi pot asuma riscul unor alegeri anticipate. Pe fondul gestionării deficitare a crizei medicale din 2020, popularitatea PNL ar putea scădea în continuare. În cazul în care ar fi organizate alegeri anticipate, ambele partide ar pierde teren în faţa Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă dreapta care, în mod surprinzător, a devenit al patrulea partid ca mărime din Parliament. Priorităţile noului guvern sunt limitarea efectelor pandemiei şi relansarea economică”- se spune în document.

Economiştii susţin că pentru a diminua presiunea resimţită de secţiile de anestezie şi terapie intensivă (ATI) şi pentru a fi posibilă o relaxare a restricţiilor, sunt necesare intensificarea testării şi anchete epidemiologice mai eficiente. Ei menţionează că este puţin probabil ca vaccinurile să ofere o rezolvare rapidă a crizei sanitare, în condiţiile în care capacităţile şi personalul disponibile pentru activitatea de vaccinare sunt insuficiente, iar populaţia este încă destul de reticentă. Pentru a încuraja imunizarea, comunicarea oficială trebuie să se îmbunătăţească.

Continuarea pe Adevărul.ro

 

 

Sursă foto – dw.com