Banca Națională a României avertizează că inflația va continua să crească până la sfârșitul anului 2026 și va depăși nivelul anticipat anterior, pe fondul scumpirii energiei, combustibililor și al deprecierii leului. În același timp, economia românească dă semne de slăbiciune, investițiile își pierd din avânt, iar importurile cresc mai rapid decât exporturile.

Potrivit minutei ședinței Consiliului de administrație al BNR din 8 octombrie, publicată marți, 20 octombrie, perspectivele economice s-au deteriorat față de evaluările precedente, atât în ceea ce privește evoluția prețurilor, cât și ritmul de creștere economică.

Banca centrală estimează că rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului, depășind prognoza din august, care indica un nivel de 6,1% în decembrie 2026. Noua evaluare nu avansează deocamdată o cifră exactă, dar indică riscuri suplimentare de scumpire a bunurilor și serviciilor.

Principalii factori care alimentează inflația sunt majorarea prețurilor la energie și combustibili, creșterea cotațiilor materiilor prime agroalimentare, efectele secetei și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. La acestea se adaugă deprecierea leului din septembrie, care poate determina creșterea costurilor produselor importate.

Presiunile asupra prețurilor sunt însoțite de o deteriorare a așteptărilor consumatorilor privind inflația, în timp ce estimările pe termen mai lung ale analiștilor financiar-bancari s-au apropiat din nou de limita superioară a intervalului urmărit de BNR, de 3,5%.

Investițiile încetinesc, iar economia pierde din viteză

Semnalele negative nu se limitează la evoluția prețurilor. Datele analizate de BNR indică o deteriorare a dinamicii investițiilor în trimestrul al treilea, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Indicatorii disponibili sugerează o contribuție mai slabă a formării brute de capital fix, indicator care reflectă investițiile în echipamente, construcții și alte active productive. Această evoluție ridică semne de întrebare privind capacitatea economiei de a susține creșterea pe termen mediu.

Deși investițiile publice beneficiază de finanțări europene, inclusiv prin PNRR și fondurile de coeziune, slăbirea investițiilor private poate deveni o vulnerabilitate importantă, în condițiile în care companiile se confruntă cu costuri ridicate, incertitudine economică și perspective mai puțin favorabile.

BNR anticipează în continuare o redresare a activității economice în a doua jumătate a anului, însă aceasta ar urma să fie mai modestă decât se estima anterior. Agricultura ar putea avea o contribuție importantă la evoluția economiei în trimestrul al treilea.

Importurile cresc mai repede decât exporturile

O altă problemă identificată de banca centrală este deteriorarea contribuției comerțului exterior la creșterea economică.

În trimestrul al doilea din 2026, importurile de bunuri și servicii au înregistrat o creștere puternică față de trimestrul precedent, în timp ce exporturile au stagnat. În consecință, contribuția exportului net la evoluția PIB a redevenit negativă.

Această evoluție a întrerupt tendința de reducere a deficitelor comercial și de cont curent observată în trimestrele anterioare. Datele pentru luna iulie indică o continuare a presiunilor, exporturile înregistrând o deteriorare mai pronunțată a dinamicii anuale decât importurile.

Deprecierea leului ar putea îmbunătăți competitivitatea exporturilor românești prin reducerea prețurilor acestora exprimate în valută, dar efectul favorabil nu este garantat și poate fi diminuat de scumpirea materiilor prime și a componentelor importate.

BNR menține dobânda la 6,5%

În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis, în ședința din 8 octombrie, menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an.

Decizia reflectă dificultatea cu care se confruntă banca centrală: inflația rămâne ridicată și necesită o politică monetară prudentă, în timp ce încetinirea economiei limitează spațiul pentru măsuri suplimentare de înăsprire.

Menținerea dobânzilor la un nivel ridicat contribuie la temperarea cererii și a presiunilor inflaționiste, dar păstrează totodată costuri importante de finanțare pentru companii și populație.

Economia românească intră astfel în ultimele luni ale anului 2026 sub presiunea simultană a inflației și a slăbirii principalelor motoare de creștere. Evoluția investițiilor și a exporturilor va fi esențială pentru perspectivele anului viitor, într-un moment în care deprecierea monedei naționale și scumpirea energiei complică suplimentar revenirea la stabilitatea prețurilor.

 

Sursă foto – BNR